DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

56 E CONOMIA ESCLAVAGISTA.
Stim, majoritatea romanistilor interpreteaza cu totul altfel baza
organizarii familiei romane; in deosebi Fustel de Coulanges
religia drept principiu de organizare a familien). El a gasit chiar
o explicatie foarte ingenioasa a tiraniei lui paterfamilias. Prin faptul
scrie el — ca in vechime nu se cunosteau tainele germinatiunii,
0.01 era considerat ca un zeu, era privit ca un creator, — deaici
puterile lui exorbitante. Tinern sä relevam, in primul loc, ca daca'
lucrul ar Ii lost in adevar asa, apoi nu tatal ci mama ar Ii trebuit
zeificata ca una in maruntaiele careia se savarseste marea taind
a zamislirei. In realitate tnsä femeia avea o situatie tot atat de rea
ca cea a Copnlorei.Apoi,inabdoilea loc, daca argumentul lui Fustel
de Coulanges e adevarat, atunci fiul ar fi trebuit sä depinda i sa-si
zeifice tatal in toate imprejurarile vieii , pe cand noi am vazut ca
el nu depinde de paterfamilias decat economiceste, iar in ce priveste
viata cetateneasca, fiul este egal Cu fatal. Jar cand fiul ocupa
demnitate in Stat, vreo Malta magistratura, tatal Ii datoreaza
toate onorurile cuvenite acelei magistraturi, la rand cu
cetateni, ceeace, far indoiala, n'ar hi compatibil Cu teoria religioasa
a familiei.
Neaparat, nu se pote nega ca familia romana era carmuita.
de puternice principii religioase; dar aceasta nu insemneaza ca era
un asezamant exclusiv religios, precum nici Statul roman nu era
o alcatuire teocratica, pentru faptul ca avea la baza unele principii
religioase. Familia avea, la romani, aceeas constitutie ca i Statul: