DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 55
era &á tot ce ca§tiga fiul aparcine tatalui, exceptand castigurile
anume scutite de lege; acest imparat rastoarna principiul, declarand
cä in viitor, tot ce va castiga fiul Ii aparIine lui, Cu exceMia cazurilor
anume prevazute de lege. El transforma, Cu alte vorbe, peculiul
fiului intr'un adevarat patrimoniu.
Evolutia aceasta, in organizarea familiei romane, se explica,
de altfel, foarte usor. Ea oglindeste evolOa intregei societaji romane.
In timpurile primitive singurul centru de producere era
familia, si fenomenul acesta general, s'a produs i la romani: #Grupurile
domestice n'aveau nevoie de ajutor exterior si nu recurgeau
la el decat in caz de mare necesitate, i vointa de a se satisface singure,
alaturata la o mare sobrietate i parcimonie, caracterizau
mai Cu seama familiile can traiau la cara. Atunci idealul unui domus
era satisfaca singur toate nevoile. Femeile i fetele torceau,
ceseau, gateau, macinau graul i pregateau azima tradicionala ;
barbatii se dedeau la alte ocupaciuni, ajutali de sclavi si de clien -p.
Un mic numar de sclavi, faceau deasemenea parte din familie,
puterile lor erau intrebuint,ate, ca i cele ale celorlalti membri ai
familiei, in lucrari de utilitate comuna# 1).
Jar mai departe, acelas autor scrie: #totul aflua spre casa (domus),
once miscare econoinica depindea de ea. Deaceea, in vechea limba
latina, domus avea o insemnare mult mai larga si mai complexa
cum aceasta s'a putut observa in vechea limba a altor popoareitalice,
In cari domus insemna tribul, templul, familia, atelierul,proprietatea#.
Mai tarziu insa, cu afluxul bogaciilor, si cand economia familiala
cade faVa de cea capitalista, braIele fiului de familie nu mai jucau
iiici un rob. Bogatiile se produceau acum in afara de casa i cu mijloace
cu totul altele decat cele primitive. Deaceea i vechile drepturi
ale lui paterfamilias au putut sa dispara fara nici un pericol pentru
societate i fara nici o paguba pentru productie. Odata cu caderea
puterii parintesti a cazut si familia patriarchala, care s'a farimitit in
numeroase gospodarii mai mici, in deosebi in familii de coloni,
can neputand sa produca toate cele de trebuinca lor, au dat nastere,
dupa cum vom vedea mai jos, comertului i oraselor, schimband
cu desavar§ire fata societaiii medievale.
1) G. Salvioli. — Le capitalistne dans le monde antique, Trad. de Bonnet,
Paris, 1906, Giard, p. 23.