DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

54
ECONOMIA ESCLAVAGIST1
de braIe la romani, a dat acel sistem esclavagist atat de bine organizat
si a contribuit in acelas timp la prelungirea existel4ei familiei
patriarchale.
Dar cu toate acestea, si la Roma, pe masura ce sclavii se immul -cesc,
multumita cuceririlor ; pe masura ce braIele se ieftenesc, datorita
sporului firesc al popula0.ei — nevoia de brae nu se mai simte in
asa grad, i, in adevar, legaturile de familie si strasnicia puterilor
tatalui, incep a slabl. Paterfamilias pierde treptat din drepturile lui,
pada ce, sub Justinian, Ntirania primitiva dispare cu totul. La inceput,
sub republica, nuintervine nici o legiuire positiva, care sä
ingradeasca drepturile capului de familie ; moravurile anticipeaza
insa asupra legilor i imblanzesc intr'o masura asprimea legiuirei
primitive, blamand pe acela dintre capii de familie care abuza de
drepturile lui despotice asupra acelora can erau sub puterea lui,
Cu abatere dela scopul pentru cariacestedrepturiii fusesera acordate.
Institigia censorului, a nascut din aceeas trebuin i precum
acest magristrat era in drept sä censureze Si sa aplice blamul, proprietarului
care nu-si cultiva via sau ogorul, tot asa el putea cita
inaintea sa pe tatal care abuza de drepturile lui parintesti. Primele
masuri legislative n'au fost Ins a luate, impotriva acestor abuzuri,
deck sub imperiu. ImparaIii Sever, Traian, Caracalla, Valentinian,
Theodosiu, etc., tempereaza treptat puterile capului de familie,
pana cc Constantin opreste cu desavarsire vanzarea copiilor, afara
de noii-nascuti, sanguinolentes. Mantra aceasta a fost menIinuta
Si de Justinian.
In ce priveste averea lui filius impara0i aduc dease-
menea insemnate imblanziri principiului primitiv. Prima reforma,
in acest sens, a fost facuta de August — poate de Cezar — care
hotaraste ca bunurile agonisite de fiu in rasboiu, peculium castrense,
Ii vor apailine in plink' proprietate, i va avea asupra lor puteri
depline, vice patrisfamilias. Sub Constantin principiul acesta este
extins i asupra bunurilor castigate in serviciul curt,ii, al Statului
sau al bisericii, avere declarata quasi cast rense. In fine, tot Constantin
hotaraste ea bunurile mostenite de fiu dela mama, bona
advinticia, raman in proprietatea acestuia ; jar sub ceilal0 imparai
principiul acesta se extinde asupra tuturor bunurilor mostenite
de fiu dela toate rudele dinspre mama. Justinian dä uttima si cea
mai grea lovitura lui paterfamilias. De unde pana la el principiul