DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

a organizatiei economice, s'a resimP in modul eel mai intim de
toate aceste schimbari. Pretutindeni rasboiul a provocat disposiciuni
legislative exceptionale, can la inceput au fost privite ca an provizorat.
Legile acestea nu tineau de nici an sistem juridicsi nu intrau in nici o
doctrina de drept; dar in be ca ele sot dispara, s'au immultit i, in loc
sei rametnei provizorii, au lost mereu prelungite. Asa inceit azi patent
spune cu drept cunt cel alaturi de dreptul comun, s'a incetatenit pretutindeni
o legislatie exceptionala, special, care intinzandu-se asupra
tuturor manifestatiunilor sociale, tinde sa se organizeze in sistem juridic,
iar curand vet capata o doctrina qi se vet statornici printr'o jurisprude*,
care va intra in uzul judecatoresc qi pa cucert spiritele —
intr'un cuvant, se va norrnaliza.
Adeveirul e ea dreptul trecea printr'o criza grea qi cu mult anterioara
deslanNirei rasboiului mondial. Ultima formula juridica, unanim
admisa, era cea bizuita pe individualismul liberal, era formula
egalitatii de drept, afa cum a iet biruitoare din Marea Revolt4ie qi
afa cum ea se gel seqte cristalizata in Codul Napoleon. Ea e inca azi
formula de drept dominantei, oficialei, desi legisle4ia exceNionala din
timpul ra'sboiului gi din epoca post-belica i-a adus gtirbiri hotaritoare.
Dar de multa vrerne inainte de riisboiu— eel pulin dela 1870 incoace
— societatile europene peisisera cu hotarire peste individualismul
liberal qi peste formula lui juridicei, imprumutata in cea mai
mare parte — si in deosebi obligatiunile — dela romani. Individualismul
revolutieiburgheze a lost inlocuit cu solidarismul; iar in
cal egalit4ii de cirept stramba, iluzorie i pur formala s'a tins
la o egalitate de fapt, la o egalizare reala a individului in societate. E
4noul torysm* combatut cu atata superioara Eridarjire de Spencer.
Dreptul de dinainte de reisbolu s'a straduit sá se tina la curent Cu
aceste schimbari, pe cat de man i pe ateit de fundamentale qi de grabite.
Cum inset' progresul tehnic al soctet4ii moderne e mult mai repede
deceit progresul ei moral — gi evolu0a materiala a societeicii de azi a
trecut cu malt evoli4ia ei intelectuala. Aceasta e, in ultima analiza,
cauza pentru care dreptul n'a putut line pasul vremei gi nu s'a putut
adapta intocrnai evoluciei generale — aceasta e, intr'un cuvelnt, pricina
crizei pe care a strabottut-o gi -49 strabate inca qtiinta juridica.
Fara indoiala, dreptul sanctioneaza totdeauna raporturi de fapt
preexistente. De obicei insà, distanca de timp, scursa intre nafterea