DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA. 49
Gustav Schmoller, poate unul din cei mai man i economisti, emite
pareri cu totul deosebite asupra naturii sclaviei. Dupa el, gsclavia
are radacinile ei in constitutia familiei, avand ca temelie dreptul
stapanului#. Sclavul ar fi, dupa Schmoller, membrul inferior al
economiei domestice. Lucrarile atribuite pana la el femeii, sunt
acum impuse lui 1).
Schmoller, evident, se insala. Obarsia sclaviei nu-i
si ea a aparut intio vreme cand putinatatea bra telor era asa de
mare luck membrii familiei erau obligati sa lucreze cu totii inauntrul
familiei, care, dupa cum voin vedea n paragraful ce vine,
a capatat o organizatie rigid, patriarchal a — familia era atelierul
antichitakii, jar sclavul, ca lucrator, luat locul in mijlocul fain
atelier. Atilt. Deaici ins, i 'Ana la obarsia familial a a
sclaviei e drum mare.
Aceeas parere o profesau, la inceputul veacului trecut, si antiservagiului
negru din colonii. Ei sustineau ca sclavia
e o institutie familial in care robul se gaseste foarte bine. In deosebi
Cassagnac a sustinut cu indarjire aceasta opinie.
Dar nu e numai atat. Dupa cum vom vedea mai jos, Roma ajunsese
dupa daramarea Cartagenei centrul comercial al lumii antice.
Asa fiind, era firesc lucru ca tot ce era in legatura cu productia,
sä aflueze, sa se congestioneze la Roma. Deaceea i turmele nenumarate
de sclavi erau vana -ti i apoi vanduti acolo, precum,
mai tarziu, cand Roma— dupa cum vom vedea— se degradeaza,
prin decadere economica, dela rangul ei de centru de gravitate
al lumii, i cand orientul i-a pompat §i ascuns bogatiile, targul
de sclavi se face invers: Roma Ii vinde, i centrul cel nou de productie,
adica Orientul, ii cumpara. Foarte caracteristic, in aceasta
privinfa, e urmatorul pasagiu din Brooks Adams (Op. cit. p. 202-203),
pe care-1 reproducem intregime: 4A vinde sarasinilorlemn ' pentru
cladirea de vase si fier pentru fabricarea sabiilor, era un pacat de
moarte pentru copiii bisericii ; dar acest pacat nu insemna nimic
pe Tanga infamia de a da necredinciosilor crestini ca sclavi, can
faceau din ei soldati, siliti sä se bath impotriva Dumnezeului lor.
Carol Magnul, i dupa el papii, Incercaser s suprime acest trafic
1) Gustav Sehrnoller. — Principes d'economie politique, Trad. de G, Platon.
5 vol., Paris, 1905, V. Giard, II, pp. 286-287.