DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

48
ECONOMIA ESCLAVAGISTA
duceau cu ele elita populatiunilor invinse; pretutindem cucerirea,
inainte de a reduce o Iara, barbati i femei la conditiuni
uniforrne de dependenca, preleva un tribut de sclavi printre cei
mai devotaIi aparatori ai ei (Wallon= Op. cit., II, p. 35))). Cu
chipul acesta, Iinuturi intregi au fost pustiite, äri Intregi au fost
transformate in ruine, jar locuitorii lor, pusi in lancuri i tariti ca
animalele dealungul continentelor, au fost vanduci in robie
sa lucreze viaIa intreaga, in folosul unui stapan roman: #nici
o tara, in care se gasea acest vanat, — scrie Mommsen, vorbind
despre sclavi (ROm. Gesch., II, p. 76)— n'a fost crutata ; chiar
In Italia nu era lucru surprinzator Ca un sarae fiber sa fie numarat,
de stapanul lui printre sclavi. Dar Iinutul, care dadea In acele vremuri
sclavi, era Asia apuseana unde piraii sirieni i cilieni erau negustorii
vanatorii lor normali i recunoscuti. Ei pustiau coastele Siriei
insulele grecesti. Publicanii romani, de partea for, se intreceau Cu
ei in vanatoarea de oameni, organizata in Statele supuse, pentru
a vinde Ca sclavi pe cei prini. Vanatoarea aceasta se faCea pe o
scara atat de intinsa incat la 650, regele Bitiniei s'a declarat in
neputin0 sa dea contingentul la care era obligat, de oarece toli
oamenii in stare de a munci fusesera prinsi si vanduIi de publicani)).
Rasboiul a fost, asa dar, calea cea mare, pe care romanii ti recrutau
sclavii i deaceea Cicerone, In discursul sau Pro Fonteio, a
putut afirma cu dreptate: #stramosii nostri au intreprins adesea
rasboaie pentru a rasbuna injuriile aduse unor negustori sau unor
stapani de corabii (Brooks Adams —Op. cit., p. 32))).
Ba ceva mai mult, (isclavii nu erau numai urmarea rasboaielor,
ba de multe on rasboaiele se faceau in vederea capturarii sclavilor,
pe vremea lui Omer ca si in epocile posterioare, se navalea in 'ari
straine si se luau orasele, pentru a face robi (Wallon—Op. cit.,
I, p. 66))).
Nevoia de brae a fost totdeauna sinitita in societatea romana,
deaceea sclavia a dAinuit dealungul intregii antichitat,i, jar atunci
eand sclavii ieftenindu-se, stapami au inceput sä-i libereze, manumisiunile
acestea se faceau totdeauna cu clauza ca manumisul
lucreze in folosul fostului sau stapan; condiOunile acestea, imposita
libertatis causa, erau ate odata asa de grebe incat cel manumis
aproape nu se putea numi om fiber si ramanea de fapt sclav — societatea
Inca nu se putea lipsi de munca lui.