DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 47
sclaviei a capatat o organizatie i o ascucime Cu totul particulara,
jar ca dovada Ca numai nevoia de brae pentru munca ogorului a
determinat sclavia e ca wrincipala ocupatie a sclavului era cultura
pamantului ( Id., p. 92)>> ; familia rusticae a fost totdeauna mult
mai numeroasa la romani, decat familia urbanae, adica cleat selavii
intrebuintati in afara de munca agricola.
Cauzele dirt care puteh cineva deveni sclav la Roma, erau:
din nastere, sau din fapte posterioare nasterei. Printre acestea din
urma, figurau cauze de drept civil si cauze de drept al gintilor,
adica din captivitate: 4fiunt aut jure gentium, id est ex captivitate,
aut jure civilo.
Sa lasam la o parte modurile de a deveni cineva sclav dupa dreptul
civil si sa ne oprim la sclavia izvorita din dreptul gintilor: once
prins in rasboiu deveneh, prin chiar acest fapt, sclav al Statului
roman. Ba ceva mai mult, nu era nevoie nici de rasboiu. Once strain
apartinand unui Stat care n'avea tratat de alianta cu Roma, puteh
if prins, chiar in timp de pace, si facut rob de oricare cetatean.
Ludwig Lange rezuma, nu se poate mai bine, felul de a deveni cineva
sclav dupa dreptul de rasboiu: > 1).
Aceasta a fost principala obarsie a robiei la romani i romanii,
facand rasboaiele lor nenumarate, au inteles s cucereasca dela
popoarele, declarate ca dusmane, odata cu pamantul lor, si bra tele cu
care sa lucreze acest pamant. fipretutindeni, armateleretragandu-se,
1) Ludwig Lange. — ROmische Alterthilmer, Berlin, 1876, Weidmann, I,
pagina 189,