DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

46
ECONOMIA ESCLAVA GIST%
dar se putea vinde Cu preluri scoborite: 4Cu asa moravuri, nu numai
ea granele ajungeau far .a. ea nici-O provincie sà alimenteze Italia,
dar Inca ele erau de-o ieftinatate de neerezut (XVIII, 4, 1).
On, acesta era, in definitiv, i scopul intregii economii romane.
Legile i moravurile aveau insareinarea s'a asigure producTia,
constatarea lui Pliniu ea scopul acesta a fost atins, contine confirmarea
cea mai deplina a propoziVei noastre-- ea dreptul absolut
de proprietate n'a fost decretat la roniani numai pentru satisfacerea
interesului i egoismului capitalistilor, ci mai Cu seam a in interesul
asigurarii producIiei.
§ 4. — Sclavia
Dar dreptul de proprietate, oricat de deplin si de exclusiv ar fi
fost, nu putea asigura, singur el, produccia. Populaiia era asa de
rara, in intreaga antichitate, ineat capitalistul era in absoluta neputinVa
sa-si procure munca liberà. Pentru asigurarea produqiei
se cerea ea proprietarul roman sä aiba braIele muncitoare la aceeasi
absoluta dispoz4ie a sa, ea si pamantul. Si, in adevar, dreptul ra'spunzand
acestei nevoi a societatii antice, a inlanIuit munca inca
din cele mai vechi timpuri. Cetajeanul roman sui iuris, adica' seful
fiecarei familii, paterfamilias, era investit Cu dominica potest ate,
care-i dadea drepturi de via fa si de moarte asupra sclavilor
socotiti ea obiecte, ea res mancipi.
Sclavia, izvorata cum am aratat, din lipsa de brae, nu era un
fenomen special socieratii romane. In intreaga antichitate, aceeasi
nevoie daduse nastere aceluias asezamant. La toate popoarele
munca se facea prin sclavi. (Selavia era comuna tuturor societaPor.
Ea a fost independenta de institutiile publice si de formele de guvernamant.
Ea avut aceeasi vigoare in mijlocul despotismului ea
si in mijlocul libertaIii, in sociefaiile aristocratice ea si in cele democratice0).
Din pricina acestei generalitaji, romanii considerau
sclavia ea o institu0e a dreptului
La Roma, insa, datorith celor dou6 imprejurari despre cari am
vorbit mai sus si can au facut din ea un Stat agricol, institucia
1) Fustel de Coulanges. — Histoire des institutions de l'ancienne France (L'invasion
germanique), Paris, 1891, Hachette, p. 82.