DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 45
Cicerone ne-a pastrat, in De officiis, mai complet cleat once alt
scriitor latin, phrerile curente ale romanilor despre meserii i despre
aceia, can se indeletniceau cu ele: #toate meseriile sunt josnice
servile— scrie el (I, 42)—i o pravalie nu e demna de un om liber>> 1).
Dealtfel, la Roma au existat totdeauna doua clase distincte:
patura orasaneasca, tribus urbanae §i clasa rurala, tribus rusticae.
Aceasta din urma a lost privita, dealungul intregii istorii romane,
ca singura clasa cu adevarat aristocrata si demna sa de -tind franele
guvernului. Pliniu arata c distinc -tia i rangul in cetate, aveau
aceeasi origine ; jar trecerea cuiva din clasa rurala in cea urbana,
era considerata drept o ignominie: t(Chiar distinc -tiunile i rangul
In societate n'aveau alta origine: triburile rustice erau cele mai
pretuite, si se compuneau din aceia cart posedau pamanturi; triburile
urbane, in can era o ingominie de a fi transferat, erau taxate
de trandavo (XVIII, 3, 5).
Superioritatea aceasta a clasei rustice se datoreaza faptului ca
ea era de -tinatoarea pamantului, instrumentul care furnish romanilor
alimentul de prima necesitate— graul.
Toate incurajarile legale si de opinie publica, erau pentru agricultor.
Proprietarul, reputat bun cultivator, era obiectul admiraliei
laudelor contemporanilor sai, i Pliniu -tine sa inregistreze acest
fapt sprijinindu-1 pe autoritatea lui Caton: