DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

44
ECONOMIA ESCLAVAGISTA
interesul material, imediat §i personal pe care-1 aveh mice proprietar
ca sa-§i cultive pamantul ; pe laugh' blamul censorului si decaderile
legale, impotriva proprietarului negligent, intervine i opinia publica.
Si eine §tie ce insemna in Roma veche puterea opiniei publice,
Ii va da, Fara indoiala, seama ce imensa putere apash asupra proprietarului,
care ar fi voit sa abuzeze de drepturile pe can i le dadeh
legea si sa se sustrag h la adapostul ei, dela indatoririle lui sociale.
In primul loc agricuItura ' a fost declarata drept singura ocuputie
demna de un om liber. #Solul a fost totdeauna, in aceasta cetate
romana, principalul izvor §i singura masura a bogatiei pana la finele
imperiului, clasa senatoriala a fost in acela§ timp Clasa marilor
proprietari funciari» 1). Din pricina aceasta, industria era privita
ca ocuputie servila si, sub Republica, cetateanul exercitand o meserie
manuala era aproape lipsit de drepturile politice.
Ba Aristot propune chiar in Politica lui (III, ///, 7) ca meseria§ii
sa nu fie facuti cetateni.
ComequI, cum observa Brooks Adams, 'Area asa de nedemn
ca era interzis senatorilor ; jar la Teba — scrie Aristot (Pot., III,
III, 4) — legea indeparta dela once functie, pe acela, care nu incetase
comertul de eel putin zece ani.
Jar la Roma, in timpurile primitive, exercitiul unei meserii constituia
o piedeca absoluta pentru a midi& la o demnitate in magistratura:
(un obiceiu vechiu si statornic exclude dela candidatura
pe acela care exercita in acele clipe o meserie sau care primea un
salariu pentru serviciile sale. Magistratul, care a ocupat vreodata
o astfel de pozitie sau al carui tata o ocupase altadata, era anume
mentionat de redactorii aristocrati ai Analelor» 2).
Marcu-Antoniu, in cearta cu August, ii a minteste in mod insultator
ca are printre inaintasii sai un stramos, Restion din Thurium,
manurnis, i un altul bancher. Cassius din Parma trateaza,
In una din scrisorile lui, pe August ca scoboritor din parinti brutari
bancheri, si-I apostrofeaza astfel: