DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

42 ECONOMIA ESCLAVAGISTA
cretanii s'au obligat, la o imparceala de pamant, sa planteze fiecare
pe lotul lui cate un maslin, sub pedeapsa unei grele amenzi. d2oupa
marturisirea lui Dion Chrisostom, Pisistrate ar fi prescris sa se
planteze maslini in Atica, pe care o vedea goala i fara arbori si a
dat probabil un decret in acest sens. Odata acesti maslini plantaci,
legea Ii lua sub protectia ei speciala, ca sa asiguremenOnerea acestui
izvor de bogaIie publica. Dupa o lege, citata de Demostene, acela
care ar smulge un maslin, e condamnat sa plateasca cate o suta
de drahme de fiecare picior smuls i peste aceasta o zecime in f olosul
zeitei Atena. Vinovatul platea in afara de aceste sume, acuzatorului
cate o sun de drachme, de fiecare picior. Legea, totus,
permitea taierea a Cate doi mäslini pe an, pe acelas domeniu, pentru
cladirea unui templu, pentru uzuri domestice sau pentru facerea
unui mormant (Idern)b).
Tata' dar primul mijloc, i poate cel mai eficace, pentru a impiedeca
pe proprietar sa abuzeze de pamantul lui, in dauna producpei
si in dauna societaIii. Dar nu e numai atat. Legea romand,
care a imeles sa ingradeasca dreptul legitim de proprietate cu garan-tii
de o tarie aproape salbateca, e de o largime si de o ingaduinth—
explicabile numai in ipoteza noastra — atunci cand e
vorba de un proprietar negligent, care #exercita in chip dezordonat
agricultura# sau care nu-si indeplineste deloc funcOa lui sociala
de proprietar.
In adevar, dreptul acela aprig de proprietate, monopolizat de
romani i statornicit cu garan0a omorului, in caz de mutare a hotarelor,
sau de-o there sau pastere a unei recolte (Pliniu, XVIII 3, 4),
cadea fath de pro prietarul negligent, care-silasase doi ani dearandul
proprietatea in parasire, i trecea in mainile posesorului de fapt.
pe care o da Ulpian usucapiunii, e aproape o contrazicere,
nu numai a dreptului de proprietate, dar a intregei rigiditati
romane: