13.04.2013 Views

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 41<br />

atunci, cand capitalul era excesiv de slab si braIele rare, capitalistul<br />

avea nevoie de proprietatea absoluta a solului si am vazut ca<br />

dreptul i-o asigura <strong>din</strong> cele mai vechi timpuri.<br />

Acum, intrebarea fundamentala pentru noi— era acest drept<br />

absolut de proprietate, statornicit in folosul exclusiv al capitalistului<br />

; sau, cum pretindem noi, in interesul superior al produciiei?<br />

Recunoastem ca abuti,— <strong>din</strong> definiiia dreptului de proprietate,<br />

luat in lilelesul de abuz, si nu in acela de a alutissa#, adica de a<br />

vinde, — e impotriva temei noastre. Dar vom vedea imediat ca<br />

Cu toata exclusivitatea noiiunei de proprietate, proprietarul nu<br />

putea abuza de solul sail ; §i ca romanii n'au esitat s restranga<br />

ingradeasca dreptul de proprietate, on de ate on interesul<br />

superior al productiei o cerea.<br />

Asa, <strong>din</strong> timpurile cele mai vechi i pana sub imperil, agricultura<br />

era supraveghiata, la inceput de preoti si mai tarziu de cenzori,<br />

dupa cum ne relateaza Aulu-Gelu i Pliniu: 1 ).<br />

La greci, dreptul de proprietate e deasemenea organizat in vederea<br />

interesului general. Beauchet e in aceasta privinça , foarte documentat:<br />

>. Dar nu e numai atat, caci Beauchet continua (p. 82):<br />

#Statul Ii rezerva dreptul sa reglementeze exploatarea solului,<br />

chiar la parnanturile can nu veneau dela el sau can, cel<br />

pierdusera caracterul lor primitiv de pamanturi concedate>>. Cum<br />

lug in Atica cerealele nu erau nici principala produccie a solului<br />

ei pietros i nici alimentul de capetenie al locuitorilor, reglementarea<br />

se referea la un produs Cu totul altul, la maslini. Asa, de pilda,<br />

1) Veza In aceasta privinta: J. Marquardt — De l'org. fin. chez les Remains,<br />

p. 139; Th. Mommsen — Dr. public romain p. 60; Romische Geschichte,<br />

I., p. 168; Jehring — Op. cit., II, p. 51; Plinin, XVIII, 3, II: Agrum male colere<br />

censiorum pro brum iudicabatur.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!