DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCEAVAGISTA 39
Modul de imparlire la romani nu ne intereseaza, jar cauza care
i-a determinat sä paraseasca proprietatea colectiva pentru cea individuala
e lard indoiala aceeasi, care a aqionat la toate popoarele:
cata vreme popularcia e restransa i pamantul e nelocuit, nirneni
n'are interes sä-si apropie o parte de pamant, solul standu-i si lard
asta la dispoziOe ; e comunismul pe care Pufendorff 11 caracterizeaza.
atat de bine, cand parnantul e al nitnanui. Din moment insa
ce populaVa se immulteste i oamenii bleep sä-si dispute pamantul,
fiecare are interes sä-si insuseasca o parte din pamant i sä-si garanteze
posesia lui cu ajutorul unor reguli de drept mai egoiste,
can reunite la un loc, constituesc tocmai sistemul proprietaiii
individuale. Din clipa aceasta proprietatea se transforma din colectiva
tn individuala.
Tot astfel s'au petrecut, fara indoiala, lucrurile si la Roma. Surplusul
de populaiie, care amenir4a proprietatea patriciana, il forma
plebea— care, de altfel a si infrant-o— asezata pe Aventin, alaturi
de urbs quadrata §i afard de Roma, esquiliae, exquiliae, plebea
aceasta, nu facea parte din poporul roman. Fustel de Coulanges
arata (La Cite, pp. 277-278) cä intr'o formula de rugaciune, care
se rostea Inca pe vremea rasboaielor punice, se cerea zeilor sä proteguiasca"
poporul si plebea, populo plebeique. Printre alte multe
dovezi, acelas autor arata ca o veche profqie a divinului Marcius,
care traia pe vremea celui de al doilea rasboiu punic si care, dupa
obiceiul prezicatorilor, intrebuirga un limbagiu archaic, desemneaza
un magistrat prin aceste vorbe: ((pretorul, care va judeca
poporul si plebea (Questions, p. 412)*. Plebea aceasta, lipsita de
drepturile cetajenesti si prin urmare si de proprietatel), a triples
sä dea asalt Romei. Luptele ei au durat veacuri lungi, i regele sub
care se pare a se Li petrecut oarecari schimbari in favoarea plebei,
e Ancu-MarOu (Tit. Liviu, I, 33). El incorporeaza Aventinul la
Roma i e aratat de legenda ca aparator al plebei. Deaceea clasa
plebeiana ia denumirea de #poporul lui Ancu*, spre deosebire de
patricieni, can se pretindeau #poporul lui Romulus*. Asa ca, dupd
legenda, romanii se compuneau din doua popoare: Rornulique
Ancique gentern.
1) «Intrebuintarea pasunei obstesti si mai cu seama a domeniului public,
era, prin chiar natura ei, un privilegiu al cetqeanului. Dreptul formal excludea
pe plebeu dela intrebuintarea lor (Mommsen Rom. Gesch., I, p. 270)*.