DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

38
ECON01IIIA ESCLAVAGISTA
de gintea ei, era nevoie de un vot al poporului. Iata dar ca gintea
mai 'Astra unele amintiri din drepturile ei vechi de proprietate.
Ce erau gini1e la romani e §tiut. Gintea este un grup de persoane,
de familii, cani. se pretindeau scoboratoare dintr'un autor comun;
gintea este ((familia politica")) a poporului roman (Puchta — Op. cit.,
I, p. 75). Totalitatea ginpor — dupa Mommsen in numar de o
surd; dupa alçi romani§ti in numar de trei sute— forma, tehnic
vorbind, poporul roman, populus Romanus: ((se zice ca la inceput
poporul roman se compunea din o sun" de familii, ai caror parir4i
patr es — stramo§i imaginqi in chip mai mult sau mai pulin concret
de diferitele gini — formau senatul, jar descendeqii lor,
patricii, formau poporul. Tot ce era in afara de gentilitate, tot ce
nu era prin urmare patrician, era considerat ca neroman, §i prin
urmare lipsit de drepturile cetaIene§ti, cad i dreptul de gentilitate
echivala cu dreptul primitiv de cetate>>. Lucrurile s'au petrecut la
fel in toate societaIile omene§ti. In Grecia, de pilda, gasim fratriile
§i inainte de proprietatea individuala o proprietate colectiva familiala:
4Regimu1 proprietaIii familiale, care a avut probabil o
durata destul de lunga in Grecia, disparuse aproape in epoca clasica
a Atenei, i a fost in intregime inlocuit cu regimul proprietatii individuale#
1). Tar dreptul de a poseda pamantul i minele era rezervat
numai cetaIenilor ( Id., p. 96).
Tata dar dreptul de cetate ca i atributul sau, dreptul de proprietate,
un monopol al patricienilor.
Acesta a Lost primul mijloc de care s'a folosit capitalistul roman
ca sa acapareze solul.
Dar mijlocul acesta, bun la epoca lui, a devenit ineficace cu scurgerea
vremii. In adevar, garanIiile de can erau ingradite gin*
patriciene, nu chez4aluiau in deajuns tihnita stapanire a pamantului.
Solul a inceput sa fie expus compet4iunilor acelora Onu0
In afara de ginte. Deaceea patricienii au sin4it foarte de timpuriu
nevoia sä-§i transforme dreptul de proprietate, din colectiv in individual.
Legenda atribue lui Romulus imparOrea soluluiintre patricieni.
El ar fi dat fiecarui cap de familie patriciana cate doua juguri de 0-
mant, bina jugere, pentru el §i pentru urma§ii lui, quaeheredum sequntur.
1) L. 'Beauchet. — Histoire du droll priye de la Republique athenienne, 4. vol.,
Paris, '1897, Maresq, III, p. 65.