DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

36
ECONOMIA ESCLAVAGISTA
complexa. Aici, dar, sistemul esclavagist s'a putut desvolta mai corn-
plet i mai tipic. Iata, dealtfel, cum incepe H. Wallon studiul scla-
viei la romani: oConcluziile, pe can le-am tras din istoria Orientului
§i a Greciei cu privire la influerga sclaviei, trebuie sá-§i gaseasca
la Roma controlul §i confirmarea lor. In Orient ne lipsesc textele
pentru a studia in amanunt condiçiunile speciale robiei §i inraurirea
pe care a avut-o asupra Intregii societaIi. In Grecia faptele sunt
mai numeroase, dar scena e prea restransa. Roma, dimpotriva,
con -One cele mai multe fapte pe cea mai vasta sceria. Dominqiunea
ei a intrunit, in jurul peninsulei italice, extremele civilizaçiei i ale
barbariei; napunile elenice §i rassele apusene; Cartagena §i Egiptul,
ca §i ärile nordului. Ea a trait, vac de popor, desfa§urand in limite
largi, §i de timp, §i de spaciu, toate cunseciniele principiilor can
intrasera in constitupa ei, Fara ca turbure cu ceva mersul sau
impiedece progresul (Wallon — Op. cit., II, pp. 1-2)*.
§ 3. — Proprietatea
Slabiciunea capitalului a cerut, in intreaga antichitate, proprietatea
absoluta, §i in adevar, la romani proprietatea individuala,
absolut4 a luat na§tere din vremurile cele mai vechi. Ea a aparut
atat de timpuriu incAt Fustel de Coulanges crede c romanii n'au
cunoscut niciodata proprietatea colectival). Adevarul insa e ca la
romani ca §i la toate popoarele pamantului a existat, inainte de
proprietatea individuala, o proprietate colectiva 2). Faza aceasta e
genera% in evoluIia societa-plor omene§ti §i ea corespunde— cum
Sc va vedea mai jos, cand vom studia economia cumunista — unei
totale lipse de capital §i de capitali§ti, determinata de o atat de
mare lipsa de populaIie §i de o a§a abundenra de Omani din pustiu,
bleat chiar cu regimul juridic cel mai drastic, cu greu s'ar fi putut
gasi mijlocul de a sill pe muncitori sã lucreze in folosul altuia. Economia
esclavagista constitue un progres relativ al societaIilor omene§ti;
ea presupune o densitate de populaIie indestulatoare, care sa
1) Fustel de Coulanges — La Cite antique, Ed. 20, Paris, 1908, Hachette,
pp. 62-63; Questions historiques, pp. 83-85.
2) Vezi : Monamsen. — Droit public romain, T. VI, vol. 1. p. 24; Emile de
Laveleye. — De la propriete et de ses formes primitives, p. 362 i urm.