DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

34
ECONOMIA ESCLAVA GISTA.
violenta acaparare a solului, obOnuta prin sclavie, a slujit de baza,
in Europa meridionala, pentru a statornici acolo un sistem capitalist
adrnirabil organizat, pe care necesar trebuia sa se ridice un
sistem juridic corespunzator* 1).
Dealtfel, aceleasi cauze au influernat, pana in ziva de azi, reparti%ia
proprieta%ii in Italia. D-1 Paul Roux, in admirabila sa lucrare,
La question agraire en Italie, arata c latifundiile actuale ale
Italiei nu sunt decat o continuare a latifundiilor antice, del,
observam, azi italienii nu se nutresc numai cu grau i nici popor
exclusiv agricol nu mai sunt.
lath dar cä pe de o parte romanii se nutreau numai din produsele
solului, jar pe de alta parte marea fertilitate a pamAntului facea
ravnit solid italian— ambele aceste imprejurari au facut ca la
Roma lupta pentru pamant sa fie pe planul intaiu. Dorin%a aceasta,
de a acapara solul, nu e numai punctul de plecare al intregului
drept roman, dar ea a avut o inrAurire hotarItoare asupra destiuelor
vechei cetaIi romane. Ea i-a determinat, fara exagerare,
intreaga istorie externa i toata desvoltarea intern. Ea a manat
la glorie Fara odihna pe modestul plugar al celor sapte coline i 1- a
facut sa supuna intreaga lume atunci cunoscuta. Cu fiecare cucerire
agerul public crestea. Sporirea lui necontenita a fost inta fa'sboaielor
in afar, pricina certurilor din nautru i cauza caderei
definitive a imperiului roman.
Mommsen observa ca ((multe popoare au invins ca romanii, dar
nici unul nu si-a Inuit solul cucerit cu atata truda ca ei, caci ce
castigau °data cu lancea, romanii cucereau pentru a doua oar&
cu plugub 2).
Mommsen e incomplet, el uita a treia cucerire a solului, faptuita
de data aceasta, in sanul insus al poporului roman si realizata de
clasa suprapusa in dauna claselor de jos. Cucerirea aceasta de a
treia nu s'a facut nici cu lancea i nici cu plugul, ci in puterea legiicaci
pe and intreg poporul lupta in afar a pentru cucerirea solului,
inauntrul sau o singur cIas, cea a patricienilor, facea tot posibilul
ca sa-si asigure cat mai multe avantagii din aceste cuceriri.
1) Achille Loria. — Les bases economiques des societes, Ed. 2, Trad. de Bouchard,
Paris, 1903, Michalon, pp. 86-87.
2) Th. Mornrasen. — Riimische Geschichte, 4 vol., Berlin, 1865, Weidrnann,
I, p. 182.