DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

PREFATA LA EDIT IA I-a
Ideia de capetenie, ccu e a calauzit acest studiu, e ca funclia esentiala
a dreptului — care aici se confunda cu insa funclia Statului —
este sá garanteze productia.
Dreptul, sub forma lui pozitiva de lege, if i indeplinefte aceasta esengala
functie intervenind intre cei do i factori indispensabili producciei
— intre capital .,si munca — pentru ca protejcind pe cel mai slab
impotriva celui mai tare, sá mentina intre ei o stare cat mat vecina' echilibrului,
indispensabila, cum porn vedea in cursul acestei lucrari, unei
cooperari fructuoase.
Rolul dreptului fund considerat din acest punct de vedere, schimba
rile juridice, conexe Cu cele economice, ne apar o lumina noua.
In adevar, cari au lost situatiile reciproce ale capitalului i ale
munch, dealungul veacurilor?
In antichitate capitalul era excesiv de slab, i atunci dreptul, Statul,
pornind dela aceasta situatie economica , intervine in favoarea capitalului,
inlantuind munca pcina la sclavie. In veacul de mijloc, and capitalul
se mai inteireste, el poate tine piept muncii ceva mai libera, de
aceea soarta lucratorului a putut fi indulcita , i din sclav el devine
serv, iobag. In timpurile moderne, capitalul poate cine piept muncii
cu totul libera, i in adevar, lucratorul, din serv devine liber, salariat.
Acum, sub ochii nostri, f i datorita libertacii de care s'a bucurat, capitalul
s'a intarit at& de mult ncât a devenit mai puternic deceit munca,
chiar libera i de aceea Statul a inceput sic intervina, pe calea ref ormelor
sociale, in favoarea muncii f t impotriva atotputerniciei capitalului.
Iata dar ca diverselor organizcgiuni economice le cores punde ate
un sistem juridic, cerut in chip logic de ele.
Faptul acesta ne-a fa cut sic afirmam Ca dreptul nu e decat un reflex
al organizarii economice i cum scopul final al oricarei alcatuiri omenefti
este productia, rolul dreptului nu poate sic fie deecit ca sit asigure
aceasta produccie prin mijloace de coerciciune. Cu alte cuvinte, dreptul
nu este deceit executorul, portarelul economiei politice.
Paginile ce urmeaza au menirea sic lamureasca i sit aduca dovezile
necesare in sprijinul acestei idei fundamentale.
Bucurefti, lunie 1915 ST. ANTIM