DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 33
Wand anume calatorii pentru a cucerl prietenia nestatornicilor
bizantinih 1),
Dar pe and grecii n'aveau pamant roditor, in propria lor arà
s'au vazut sili-O a se osteni peste man i pentru a-1 cuceri Cu puterea
armelor i a-I men-One Cu iscusino diplomaOlor — primii
romani, aflati la gurile Tibrului, aveau in jurul Ion bogatele cAmpuri
ale Italiei, pe can s'au grabit sa le cucereasca 2) — i aceasta
este a doua imprejurare care a dat sistemului esclavagist roman
ascuOmea i perfecOunea lui desavarsita. Achil Loria merge 'Ana
acolo incat atribue intreaga desvoltare a dreptului roman fertilita
-Oi solului Italiei. Dupa el, pricina pentru care dreptul a ajuns
la o atat de mare desvoltare la roman', pe cand cel germanic a ramas
ash de inapoiat, e ca In timp ce in Germania pamantul e inzestrat
cu o fertilitate slaba i putea fi sustras lucratorului fara a
recurge la mijloace prea violente, in Europa meridionala, unde
pamantul e de o fertilitate exuberanta, numai un regim de fier
de foc putea impiedica pe Iucrator sä se stabileasca pe el. Or, aceasta
1) Paul Guiraud. — Etudes economiques sur l'Antiquite, Paris, 1905, Hachette,
pp. 9-10.
2) eLumea romana a lost fundata prin sabie, §i sabia sau lancea este cel mai
vechi simbol al dreptului roman. Nu zeii au dat romanilor eel dintai pamant,
cum a dat Dumnezeul Israelului, Pamantul Fagaduintei evreilor ; ei
n'au recurs nici la vanzare Si nici la §iretlic, ca Didona cand a fundat Cartagena:
nu, romanii n'au proprietate derivata, in sensul limbagiului juridic ; —
derivata dela zei sau dela oameni; proprietatea lor e originara proprie-
tarul e propriul sau autor ; ei au luat-o dupa cum au gasit-o. Achizitia romanului
consista in eapere. Pentru el proprietatea e ceeace a luat cu Diana, manueapturn,
maneipium, el insusi e acela care a luat: herus; proprietatea nu se transferk
ca mai tarziu, prin traditie (transdatio, traditio), ci parasirea unei proprietati
se incheia, in forma ca si in fond, prin mijlocirea unei apropriatiuni
unilaterale, din partea aceluia care achizitiona (mancipatio, manucapere).
Cuvantul «a lua» este singurul care raspunde ideei romane, i limba latink
oricat de saraca ar Ii lost intr'altfel, e bogata in expresiuni, can au avut la
ohârie aceasta insemnare Emere insemneaza, in limbajul vremurilor mai inaintate,
a cumpark dar acolo unde romanii din acele timpuri cumparau, stramo0i
lor aveau obiceiul sa ia. Aceasta a lost, in adevar, insemnarea originara a
lui emere. Rapere (in limba germana, rauben; in gotica, raubon, a prada), are
In latinitatea posterioara sensul german, i rapina deseinneaza in aceasta latinitate
un delict. Dar antichitatea nu cuno§tea de loc delictul special al raptului,
i rapere nu insemna altceva decal a smulge, a atrage ceva in chip violent
ca tre sine, fail ca limbagiul sa-i atribue nuanta unui fapt ilicit (Jehring. — Esprit
du droit romain, I, pp. 110-112).