13.04.2013 Views

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

32<br />

ECONOMIA ESCLAVAGISTA<br />

Grecii, popor sudic i ei, se nutreau deasemenea cu grAne, deaceea<br />

grija de capetenie a ateninilor a fost totdeauna sa-si asigure<br />

pie-tele de unde sa poata trage grAnele, pe can pamantul lor pietros<br />

nu le puteh da. Paul Guiraud are, in aceasta privinta, o pagina<br />

foarte frumoasa, a carei reproducere ne va sluji si la intelegerea subiectului<br />

nostru si la explicarea rasboaielor, intreprinse de romani,<br />

Cu scopul de cuceriri teritoriale: #Problema subsistentei are pretutindeni<br />

o insemnatate de capatenie si nu e deci de mirare ca ea sä<br />

fi preocupat minPle Si la Atena. Atica aducea <strong>din</strong> afara o bunt<br />

parte <strong>din</strong> graul pe care-1 consuma. Ea era deci interesata ca sa-si<br />

asigure drumurile catre locurile unde el era mai abundent, i anume<br />

drumurile regiunii Bosforului Cimerian, care corespunde cu Rusia<br />

meridionala de azi. Din aceasta pricina, Pericle a avut grija sä<br />

instaleze acolo garnizoane ateniene, n diferite puncte intarite.<br />

Dupa rasboiul Peloponesului, aceste posturi indepartate au fost<br />

parasite; dar de atunci politica constanta a Atenei a fost de a intrepne<br />

relapile cele mai prietenesti cu stapanitorii trii. Cunoastem<br />

un sir intreg de decrete, date in onoarea suveranilor Bosforului;<br />

ele sunt tot atatea dovezi de prepil ce se puneh pe alianta lor. Dar<br />

nu era chestia de a ramhne numai in bune relatiuni cu debuseurile;<br />

trebuia ca si drumurile <strong>din</strong>tre Pireu i porturile rtarilor agricole sa<br />

ramana totdeauna libere. Niciodata englezii n'au supraveghiat<br />

Cu atata gelozie drumurile catre Indii ca atenienii pe cele catre<br />

Bosfor. Existau trecatori, cari trebuiau supraveghiate. Cele mai<br />

de seama erau cele douh strAmtori, can leaga marea Egee cu Pontul<br />

Euxin. Pe vremea eghemoniei lor maritime, atenienii s'au grabit<br />

ma alipeasch autoritaPi lor orasul Bizant. Ba ceva mai mult, ei au<br />

trimis in Helespont comandanp militari, insoPP fara indoiala de<br />

trupe si de o escadra, pentru a-i face poliPa. In fine, Chersonesa<br />

Traciei era in intregime o colonie a Atenei, in legaturi permanente<br />

cu metropola. Victoria definitiva a Spartei a pus capat acestei<br />

star de lucruri. Dar de indata ce atenienii s'au ridicat <strong>din</strong> caderea<br />

lor, ei ti indreapta <strong>din</strong> nou privirile asupra stramtorilor,<br />

una <strong>din</strong> primele cetati, pe care au incorporat-o, a fost<br />

Bizantul. Propontida a fost in asa masura punctul vulnerabil al<br />

atenienilor, ncat Filip al Macedoniei a intrebuinIat toata<br />

puterea armatei sale si intreaga lui diploma-tie pentru a-i<br />

desradacina de-acolo, si de-aceea am vazut pe Demostene

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!