DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

30
ECONOMIA ESCLAVAGISTA.
dela egoismul si dela rapacitatea capitalului, firesc lucru ar fi fost
ca la cea mai mare putere a capitalului sa corespunda cea mai grea
apasare a muncii. In realitate tnsà fenomenul se prezinta invers.
Capitalul e mai apasator faVa de munca si mai tiranic cand e mai
slab ; si dimpotriva, e aproape nesinrcit de ea, in culmea atotputerniciei
lui.
Situalia aceasta reciproca, jocul acesta de balansare, se datoreaza'
faptului ca raporturile dintre capital si munca sunt astfel regulate
de drept, i neegalitalile in asa chip sanctionate de lege, "'neat producTia
sa nu sufere. Mecanismul acesta, regulator al productiei.
consta in a protegui factorul cel mai slab impotriva celui mai
puternic i a-i aduce astfel intr'o situaIie cat mai vecina echilibrului,
singura prielnica producIiei. Deaceea, cand capitalul e slab,
munca trebue apasata, pentru a o aduce, pe calea dreptului, la
nivelul acestuia — i dimpotriva, cand capitalul e puternic, munca
va trebui liberata i ocrotita, pentru a o ridica la aceeasi treapta cu
capitalul. lath dar de ce cand capitalul e slab, el tiranizeaza munca,
jar atunci cand e puternic, munca aproape nu-i simte apasarea.
Asa se explica de ce in Intreaga antichitate, cand capitalul era
abia la inceputurile lui, munca a lost atat de apasata tncat lucratorul
a fost redus la starea de sclavie.
Trebuinta economic, de-a ocroti capitalul slab, a cerut in chip
imperios robia in intreaga antichitate.
Dreptul, ascultand de aceasta nevoie pur economica, a sanc -cionat
robia.
§ 2. — Societatea romana
Dintre toate alcatuirile antice, societatea romana e cea mai caracteristica
pentru studiul economiei esclavagiste, pentruca' pricinele
can i-au dat nastere pretutindeni ; au aqionat asupra Romei
cu o intensitate mult mai mare decat aiurea.
Societatea romana poate sluji drept pilda tipica, in aceasta privinVa.
Dreptul roman, dictat din toate madularele lui de trebuinca
economica de-a aservl. munca, e a§a de perfect, asa de simetric, de
logic si de unitar 'Mat pare, nu opera timpului si a unei evoluOuni
incete, ci o conceptie de cabinet, zamislita dintr'odata, de un singur
creier omenese, de un creier omenesc perfect logic si admirabil