13.04.2013 Views

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ECONOMIA ESCLAVAGISTA 29<br />

observe insa ca Melon si Voltaire scriau pe vremea cand populacia<br />

era rara i sclavia era Inca' necesara, in deosebi in colonii; pe cand<br />

Dane Ii comenteaza Cu peste un secol mai tarziu, cand trebuintele<br />

noui economice facusera sclavia netrebuincioasa, i prin urmare<br />

detestata. Dealtfel, in chiar clipele cand scria Melon, Anglia era<br />

mai populata si ea juca, fata de Fran -ta, rolul Statelor aboliste dela<br />

Nord, de-aceea gasim acolo contimporani de-ai lui Melon, Cali se<br />

exprima absolut in defavoarea sclaviei. David Hume, de pilda, se<br />

exprima parca anume ca sa combata pe Melon: #Ceeace subsista<br />

Inca <strong>din</strong> sclavia domestica in coloniile noastre si la cateva na -tiuni<br />

europene, nu trebuie, sigur, sa ne faca sa dorim Ca ea sa devina mai<br />

generalb 1).<br />

Sclavia n'a putut Ii desfiin -tata in Statele-Unite decat in anul<br />

1865, cu pre -cul cumplitului rasboiu al secesiunii i numai dupa<br />

transformarea condi -ciunilor economice ale Statelor esclavagiste,<br />

adica dupa ce popula -cia lor a sporit in asa masura incat pamaritul,<br />

eomplet populat, a permis oborirea economiei esclavagiste.<br />

Fenomenul s'a repetat In toate coloniile, cand populapa lor s'a<br />

tmmul -cit si a lost, pun urmare, cu putinfa sä se recruteze muncitori<br />

liberi.<br />

Dar nu e numai ant.<br />

Lipsa de popula -cie, aduce dupa sine si lipsa de brace, fapt care<br />

contribue iarasi la instituirea sclaviei, caci daca, in astfel de imprejurari,<br />

capitalul n'ar Ii redus pe lucrator in stare de rob, ar Ii lost<br />

In neputin -ta sa-si Focure munca libera, i produc -cia ar fi suferit.<br />

Apasarea aceasta a munch i nu s'a facut exclusiv in interesul capitalului,<br />

cum pretinde Loria i intreaga scoala socialista, ci numai<br />

In interesul asigurarii produc -ciei. Ian Ca dovada ca asa este, e insus<br />

faptul Ca, Cu cat capitalul e mai slab, deci mai in neputinca de-a<br />

apasa`munca, cu atat lucratorul e mai strivit; i dimpotriva, Cu cat<br />

capitalul e mai puternic si mai in putinta de-a stapanl, Cu atat munca<br />

e mai libera.<br />

Azi, de pilda, cand capitalul e mai puternic deck oricand, munca<br />

nu nurnai CL e absolut libera, dar e Inca ocrotita cum n'a fost nici<br />

°data. Daca, dar, apasarea muncii ar porni numai dela bunul plac,<br />

1) Melanges d'economie politique, 2 vol., Paris, 1847, Guillaumin, I, p. 108<br />

(D. Hume — Essai sur la population).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!