DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

28
ECONOMIA ESCLAVAGISTA
Lupta pentru desfiintarea sclaviei a durat peste o jumatate de
veac, jar ca o ilustratie mai mult de inraurirea factorului economic
asupra celorlalte manifestari din viwta societa/ilor omenesti, vom
aminti aici ea religia crestina, nascuta din uriasa catastrofa economica
de cadere a imperiului roman, a inut atunci pasul vremii si a
contribuit in cea mai hotarithare masura la oborirea sclaviei antice.
In America, ca i in toate/arile coloniale, in care agita/ia
incepuse, reprezentantii aceleias religii, adaptandu-se
imprejurarilor in cari traiau acum, s'au dat de partea esclavagistilor,
i uitand cuvantul Evangheliei, si-au amintit pe cel al Vechiului
testament, care vorbeste despre sclavie i o admite, pentru
motivul foarte de in/eles ea el dateaza din antichitatea esclavagista.
Dupa doctorii bisericii romane sclavia n'ar Ii Lost potrivnica vointei
Celui de sus, care, blastemand pe Ham ca el si urmasii lui sa
robeasca la celelalte semintii, a inteles, prin chiar continutul
acestui blestem, sa oranduiasca robia printre copiii pamantului.
Iar legile, can tindeau sa desfiinteze sclavia neagra in colonii, au
lost tratate ca legi potrivnice dumnezeirii, ca legi atee 1).
Dar o pilda si mai caracteristica de relativitatea gandirii conenesti,
in aceasta materie, si de inraurirea ei de nevoile societa/ii, ne-o
prezinta cazul economistului francez Melon si al filozofului englez
David Hume. Melon, traitor pe vremea lui Ludovic XIV, a dat la
iveala, in 1736, un Essai politique sur le commerce, despre care Voltaire
scrie ea Ue opera unui om de spirit, a unui cetatean, a unui filozof,
care se resimte de spiritul veacului*. Totus, Melon e partizan
al sclaviei, caci el scrie: 4Intrebuimarea sclavilor, autorizata in coloniile
noastre, ne arata ea sclavia nu e potrivnica nici religiei
nici moralei; asa ca putem eerceta liberi daca n'ar fi de fobs s'o
raspandim pretutindeni# 2). i concluzia lui Melon e ca robia este
spre folosul sclavului. Eugen Dark, care adnoteaza pe Melon, e
indignat de asemenea pareri si inso/este, capitolul despre sclavie,
de urmatoarea nota: On devait reproduire ce chapitre, car ii appartient
a l'histoire de l'esperit humain. Mais on doit encore plus repeter
qu'il est deprorable qu'il ait ite ecrit par une plume Irancaise». Sa se
1) H. Walton. — Histoire de l'esclayage dans l'Antiquite, 3 v., Paris, 1879,
Hachette, I, p. LXXXV.
2) In volumul Economistes-financiers du XVIII siècle, Paris, 1845, Guillaumin
p. 724.