DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA ESCLAVA GIST% 27
ocupabile, opunand un obstacol peremptoriu dominatriunii absolute
a capitalului>>.
Turgot profeseaza o teorie absolut identica asupra originei sclaviei
i o expune cu o limpezime tot atat de desavarsita ca i Achil
Loria: > 1).
Teoria aceasta se verifica pe deplin Cu ceeace Loria numeste metoda
coloniala. El demonstreaza ca reaparicia sclaviei in colonii,
saptesprezece veacuri dupa ce ea a lost desfiin -cata de biserica
crestina, se datoreaza faptului ca imprejurarile can cerusera in antichitate
munca esclavagista, s'au repetat intocmai acolo, adica pamantul
era pu -cin locuit.
Realitatea dä cea mai desavarsita confirmare acesteiteorii. Inade-
Ira; saluampilda cea mai cunoscuta, cea a Statelor-Unite americane.
In clipa cand izbucneste rasboiul de secesiune, cele cincisprezece
State esclavagiste dela Sud, nu numarau deck 18.95 locuitori pe
mila patrata engleza, pe cand Statele nordice, Can oborasera sclavia,
aveau o populacie aproape intreit mai deasa.
Aceasta a lost adevarata pricina, care a dat impuls miscarii abolicioniste
si nu sim -cimintele de umanitate sau credinlele religioase,
cum in genere se crede: #Miscarea esclavagista i miscarea aholiçio-
nisth au esit, nu dintr'o impulsiune religioasa, ci din condiliunile
diverse ale produc/iei, din condiiiunile deosebite economice ale Statelor
de Sud si ale celor de Nord. Statele de Nord cu cultura lor de cereale,
cu activitatea lor industriala crescanda, Cu sporul lor necontenit
de capital, cu popula -cia lor mai densa, migra -ciunile lor tot mai
insemnate i un proletariat tot mai considerabil, in fine Cu Omanturile
lor, a Caror valoare crestea mereu, erau exact opusul Statelor
dela Sud, sarace in populacie, in capitaluri, in mijloace de comunicape,
neavand deck o industrie rudimentara, Cu o boga -cie in genere
in descrestero 2).
1) Oeuvres, 2 vol., Paris, 1844, Guillaumin, I, p. 17.
2) E. Ciccotti. — Le dectin de l'esclavage antique, Trad. de G. Platon, Paris,
1910, Riviere, p. 5.