DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

FUNCTIA DREPTULUI 25
raporturi de cooperatie. Haporturile de coexistenta proteguesc
garanteaza interesele individuale ; raporturile de cooperatie proteguesc
si garanteaza interesele colective, cooperalia sociala (pag. 66)*.
Greseala fundamentala.
Raporturile de coexistenta garanteazà numai existenta individului,
gasesc sanctiunea in dreptul penal, care are, si el, un
scop, o utilitate sociala ; jar dreptul civil, e chemat sa protegueasca
interesele de cooperatiune. Cum insa unul din cei doui factori
ambii egoisti — necesari productiei, sau mai bine zis reprezentantii
lor, cauta sã transforme interesul colectiv, in interes individual, dar
mai adesea de clasa, Statul s'a vazut nevoit din totdeauna sa intercand
In favoarea capitalului, cand in favoarea muncii, pentru
ca proteguind pe cel mai slab impotriva celui mai tare, — sau asigurand
neegalit4ile, cum se exprima Spencer — sà statorniceasca
echilibrul intre ele i sa asigure astfel productia. Dreptul este dar
pactul de fiecare clipa dintre capital si munca—aceasta e functia lui,
scopul lui, ca sa ne exprimam in felul lui Jehring i totodata fermentul
evolutiei lui neincetate. Caci lupta aceasta intre capital si munca
e permanenta, i deaceea schimbarile de drept, menite sa.-I mentini
totdeauna in situatia de arbitru, vor trebui sa fie neincetate,
vecinice; Picard, fara a arata ce anume sanctioneaza dreptul, exprima
nu se poate mai clar, starea aceasta de permanenta primenire
a lui: d..upta pentru drept este in stare permanenta in omenire.
Ea apare ca o lege a vietii ei colective.... Aceasta munca neintrerupta
de corectare, de reparare, de reintinerire, de readaptare,
aceasta spalare, aceasta plivire, nu sunt numai opera autorita -tilor
publice, cum o crede acela care se ia dupa aparente, dar a fiecarui
individ in parte (Op. cit. pp. 204-205)*.
Interventia aceasta a dreptului, ' intre capital si munch, rolul lui
de arbitru intre ele, este legea fundamentala a tuturor societatilor
omenesti. Ea este canavaua, pe care s'a -tesut istoria intregului
neam omenesc. Interven -tia Statului, pe calea legilor, in raporturile
economice, cu scopul de-a garanta produc%ia ; felul, gradul i direc-
acestei interventiuni, este marele criteriu, care a presidat la im-
partirea istoriei in evuri. In adevar, ceeace caracterizeaza mai bine
deosebeste mai profund timpurile istorice, este felul de-a presta.
munca. In antichitate munca se facea prin sclav; in veacul de mij-
loc prin serv ; in timpurile moderne prin salaridt, §i, judecand dupa