DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULEI 213
sh invedereze, pe deoparte imprumutul larg, pe care I-au facut
jurisconsultii vremei dela economistii epocei, in motivarea legilor
ce propuneau; jar pe de aka parte, s'a putut vedea tn ce larga masura
a fost pus la contributie dreptul roman, reinviat cu veacuri
inainte.
Imprumutul acesta nu poate aveh deck o explicatie: introducerea,
in Statele europene, a sistemului capitalist, pe care se bizuia
si societatea romana. In capitolul al doilea al acestei lucrari, am
vazut ca pOnatatea bratelor, care era o piedica mare la produqie,
a facut pe de o parte necesara proprietatea individuala, jar pe de
alta parte, a necesitat inlantuirea braielor de munca, can altfel
n'ar Ii fost cu putinVa de obtinut. In Europa moderna necesitatea
unei productii din ce in ce mai imbelsugata, a dus si ea la proprietatea
absoluta, copiata dela romani. Dar aici se opresc asemanarile
intre Roma antica si Europa moderna, pentru a incepe deosebirea
cea mare. Si deosebirea aceasta enorma e ea pe cand Roma
veche aveh o populatie foarte rara, din care pricina a trebuit sa
recurga la sclavie; Europa moderna aveh o populatie atat de deasa,
incat desimea ei ajunsese sa sperie pe Malthus. Frecvel4a aceasta
a bratelor muncitoare a permis Revolutiei i Codului Napoleon sa
declare munca absolut libera, i pe lucrator liber i salariat ; jar
dreptul epocei s'a resimit profund de aceasta stare de lucruri. In
adevar, pe cand cartea privitoare la obligatiuni si la bunuri e aproape
o copie fidela a dreptului roman; cartea despre 'persoane,
din Codul civil, nu numai ca nu seamana cu dreptul roman, dar
Inca se bizueste pe principii absolut opuse. Diferenta de densitate
a populatiei, a adus aceasta enorma deosebire intre cele doua corpuri
de legislaiie, atat de strans legate totus in alte
In deosebi, s'a resimit de ea organizarea familiei. In adevar, pe
&and la romani bratele copiilor Hind necesare productiei, acestia
au fost declarati sclavi, proprietatea lui paterfamilias; in epoca
moderna, bratele ffind abundente, familia s'a putut organiza pe
haze mult mai blande. Copilul nu depinde de tatà deck pana la
majorat, jar intreaga autoritate parinteasch are mai mult caracterul
unei tutele, instituita nu pentru stapanirea minorului, ci
pentru apararea lui.
Evolutia familiei, dealungul celor trei sisteme economice studiate
aici, e poate masura cea mai buna pentru a judech legatura