DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

210
ECONOMIA SALARIATULU I
DeclaraVia dela 1793 e ceva mai desvoltata si ea defineste mai
bine drepturile omului si ale cetaVeanului. Art. 3 zice ca (toli oamenii
sunt egali prin natura i inaintea Iar art. 16, ocupandu-se
de proprietate zice: #Dreptul de proprietate este acela
care apar Vine fiecarui cetaVean de a se bucurh dupa voia lui de bunurile
lui si de veniturile sale, de rodul muncii i mestesugului saw;
jar art. 17 adauga: ((Niel un fel de munca, de cultura, de comer -V,
nu pot fi interzise indeletnicirilor cetaVenilor>>. Iar, pentru asigurarea
celor slabi i saraci, art. 18 a avut grija sá declare ca persoana
omeneasca nu-i o proprietate aliertabili, i ca nimeni nu se poate
instraina pe sine.
Dupa cum se vede, dar, Revoluvia, n'a neglijat cu totul organizarea
juridic a ceruta de oranduirea economica cea noua a Fran-
Iei. Dar, Inca °data, dreptul revoluVionar -tine mai muIt de dreptul
public si are un caracter pronunVat negativ. Tot ce statorniceste
RevoluVia franceza este facut in vederea ruperii cu trecutul si are
in vedere ate un asezamant al vechiului regim, pe care-1 neaga.
Dar Franiei ti trebuia un sistem juridic pozitiv, simplu i unitar,
de natura sa inlesneasca libera circuIa Vie a proprietavii, a muncii
si a capitalurilor, libertate absolut necesara pentru a puteh realizh
surplusul de producVie, de care am vazut ca lumea moderna
aveh atata trebuinva, din pricina immulvirei enorme a popuIaViei.
Revoluia dat seama de acest lucru, caci in sedinta dela
5 Julie 1790, Adunarea decreteaza #ca legile civile vor fi revazute
reformate de catre legislatori i ea se va face un cod general de
legi simple, limpezi i potrivite Constitutiei. Dispozilia aceasta a
fost repetata in ConstituVia din 1791 in acesti termeni: 4Se va face
un cod de legi civile, comun intregului regat>>. Adunarea legislativa
dela 1 Octonwrie 1791, invita, la 16 Octomvrie, pe -Loci cetaIenii
chiar pe straini sä-i comunice vederile lor -pentru facerea codului.
Conventia naVionala dela 21 Se-ptemvrie 1792, cuprinde, in actul
ei constitutiv dela 24 Iunie 1793, un articol prin care zice: ca pravila
de legi civile i criminale, va fi uniforma pentru toata republica.
Discuvia acestui cod a inceput la 22 Afigust* 1), dar ea e suspendata,
pentru a nu fi reluata decat sub Napoleon 1. Codul acesta
1) P. A. Fenet. — Recueil complet des travaux preparatoires du Code civil,
15 vol. Paris, 1829, I, p. XXXVI.