DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 205
marirea productiei, i atunci s'a simtit nevoia de a eliberit
munca i bunurile din lanturile in can zaceau. Marirea populatiei
punea la dispozitia capitalistului oricate brace; popularea cornpieta
a pamantului nu mai ingaduia lueratorului sa se sustraga,
ca in antichitate, capitalistului, i sä se statorniceasca pe pamant
,din pustiu ea sa lucreze in folosul sau propriu, chiar cu riscul de a
produce mai putin; pe de alta parte, odata cu immultirea numerarului,
capitalistul s'a intarit in asa masura, luck a putut tine piept
muncii, chiar libera, si atunci intervine legeh i declara libere atat
munca eat si capitalul, instituind ceeace se chiama in istoria economiei,
liber-schimbismul, liberalismul in politica, sau individualismul
In filozofie. Lueratorul, din serv, devine liber §i salariat.
Dar ca o dovada in plus ea, in adevar, asa stau lucrurile, e insus
faptul ea Revoligia franceza a izbucnit sub Ludovic XVI, si nu
inaintea acestui rege, desi situa0.a nenorocita a Frantei data cu
mult inainte de 1789.
De ce a izbucnit revolutia sub acest rege? Relele, de can suferea
taranimea franceza sunt cu mult anterioare, ba poate c nainte,
pe vremea rasboaielor, ele erau mult mai grave. Ceeace a contribuit
la izbucnirea marei revolutiuni, sub nenorocitul rege Ludovic XVI
§i ceeace 1-a facut pe el sa plateasca greselile predecesorilor sai,
e poate tocmai buna stare relativa, era de pace inaugurata de el.
Datorita acestor imprejurari, viata s'a scumpit enorm in Fran.ta,
jar dupa aratarile vicontelui d'Avenel, valoarea pamantului s'a
urcat in chip urias sub Ludovic XVI, si aceasta in chip brusc
mai cu seama dupa o era de ieftinatate foarte pronuntata. lath, in
adevar, cc scrie vicontele d'Avenel in aceasta privinta: (Totus, se
observa ea pamanturile, can se depreciasera cu mult mai mult si
mult mai repede cleat toate celelalte marfuri, intre anii 1701 si
1725, si can trecusera dela 481 lei la 375 si apoi la 275 lei, se ridica
ineet, dar se ridica la 344 lei, intre 1726 si 1750 in timp ce graul §i
salariile descresc. Sunt pamanturi, cum o dovedeste pilda unui anumit
numar de domenii, can s'au ridicat, intre 1715 sau 1720 si can
au cazut apoi, pentru a se imobiliza catre 1750, la pretu;ile minime
in 1700. Dar, in totalitatea Ion, bunurile funciare incercasera in
doilea sfert al secolului, o plus-valuta de 30 la suta in mijlociu,
care era cu atilt mai simtitoare cu ctit massa marfurilor se ieftenea
sau ramanea stationara, i in timp ce, catre sfar§itul domniei din