DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

204 ECONOMIA SALARIATULU1
oborand feodalizmul cu toate serbirile i servitutile lui, a facut din
proprietatea necompleta a Evului mediu, o proprietate absoluta,
libera si certa. t(Merlin, marele initiator si organizator al intregului
sistem, 1-a rezumat in aceste vorbe semnificative: 4Les fiefs ont cesse
d'être, et sont devenus de vdritables alleuxu (Id., p. 17), adica pamanturi
susceptibile de proprietate deplina si transmisibile liber
din tata in flu.
#Notiunea proprietatii libere i independente, care e cea a epocei
noastre, cum fusese notiunea dreptului roman — scrie Gustav
Aron 1) — a intrat atat de adanc in spiritul nostru, ncat ne vine
greu sa ne imaginam starea proprietatii inainte de 1789. Pamantul
liber, aloidal, era o exceptie. Dreptul de proprietate, odinioara
simplu §i unic, s'a desmembrat, s'a impartit in domeniu direct, sau
eminens §i in domeniu util; marea majoritate a pamanturilor erau
subordonate unul celuilalt i aceasta subordonare se traduce pentru
posesor, fie in prestatiuni personale, fie in prestatiuni reale, in bani
sau In natura, fie in obligatiuni de natura variata, justitie, mono
p01, banalitati. Legaturile can inlantuiau pe posesorii solului
erau numeroase, de natura si de intindere deosebita ; dc constituiau,
impreund cu drepturile de mutatiune cu rentele perpetue si
nerescumparabile, impiedecari grele la circulatia libera a bunurifor.
In fine, daca ele s'au putut legitima la origine, si daca la inceputurile
feodalismului, ele reprezentau adesea servicii facute, in veacul
XVIII ele apareau numai ca niste sarcini nejustificate i hidoase.
Dcaceea, Adunarea constituanta raspundea unei dorinte generale
a populatiei, proclamand, In articolul 1 din decretul dat in noaptea
de 4 August ca t(Adunarea distruge in intregime regimul feodah.
lath dar marea opera a revolutiei franceze; ea se poate rezuma
In garantarea fiber -Mill inuncii, a dreptului de proprietate si a aceluia
de a contracta.
Cum s'a putut opera aceasta schimbare radicala, in raporturile
cconomice dintre indivizi?
Din ce1e expuse pana acum, lucrul a rezultat cu oarecare limpezime:
immultirea populatiei, necesitand o productie mult mai mare
ca In trecut, restrictiunele de tot felul ale Evului mediu, impiedicau
1) Gustav Aron. — Les grandes reformes du droit recolutionnaire, Larose,
1910, Paris, pp. 49-50.