DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

24
FUNCTIA D REP TULUI
Par& cc omenirea sä ajunga la acel stadiu ideal de moralitate
de constiinta, cand fiecare individ sa-si indeplineasca nesilit indatoririle
lui catre societate, dreptul, — garantand productia in societàtile
ramane Inca instrumentul de coercitiune eel mai
potrivit, pentru ca societatea omeneasca sa-si ajunga scopul ei final
de cooperatiune.
L. Tanon, vorbind despre raporturile regulate de drept, scrie:
oRaporturile acestea sunt de doua feluri, raporturi de coexistenta
raporturi de cooperatiunec Maxima dreptului de coexistenta,
care formeaza fundamentul ideiei de drept la Kant, se refera mai
mult la dreptul penal. Dreptul civil, fug, care constitue Insus baza
ideiei de drept, are In vedere numai raporturile de cooperatiune,
caci, cum scrie Tanon: uCooperatia este, In adevar, conditia esentiala
i caracteristica a oricarei societati, oricat de imperfecta ar fi ;
e absolut necesar ca ea sa se realizeze de voie sau de nevoie (p. 65).
Jar Bentham, enumerand scopurile dreptului, arata ea el trebuie sa
asigure subsistenta societatilor omenesti si chiar belsugul lor: uLegea
Ingrijeste indirect de subsistenta, proteguind pe oameni cand
lucreaza si asigurand roadele mestesugului lor dupa ce au lucrat.
Siguranta pentru lucrator, siguranta pentru produsul muncii, iata
binefacerea legii: ea este de nepretuit (Op. cit. I, p. 59)>.
Dupa Adam Smith, uadevaratul drept nu trebuie sa fie deck garantia
conditiunilor economice, proprii a asigura liberul joc al intereselor).
Definitia aceasta, care se resimte de tendintele liberalismului
clasic, era buna pentru acea epoca, cand, pentru a asigura productia
imbelsugata, se cerea Statului, — dupa cum vom vedea mai
jos — desavarsita lui allinere dela once amestec in raporturile economice,
adica asigurarea diberului joc al intereselon. Daca Adam
Smith ar fi trait azi, sigur ca si-ar fi modificat formula in sensul ca
4adevaratu1 drept nu trebuie sa fie decat garantia conditiunilor economice,
proprii a asigura productia».
Garantarea productiei, prin mijlocirea dreptului, nu e insa atat
de usoara, caci cei doui factori esentiali productiei — munca capitalul
In loc de traiasca fn armonie, sunt intr'o vecinica lupta de
rivalitate. Tanon, poate fara sa-si dea seama de adevaratul caracter
al acestei lupte, simtind-o lush intuitiv, a dat dreptului un dublu
scop, singurul in care lupta e cu putinta. El e de parere ca udreptul
are de determinat, in acelas timp, raporturi de coexistenta E}i