DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATT_TLEI 20r
atat el devine un object mai dorit si in consecinta proprietatea tinde -
sá se concentreze tot mai mult in mainile catorva s iin
acelas timp
dreptul de proprietate tinde tot mai mult spre o transformare tn
sens egoist, exclusiv i absolut. Asa, de pilda, in Europa medievala,
populaIia fiind rara, multe parnanturi au ramas necultivate; jar
cele supuse culturii se impageau servilor in schimbul unei redevente
foarte slabe. Din clipa, insa, in care populaIia incepe sa creasca„
concentraIiunea proprietaiii se face simIita. In Germania, de pilda,
— scrie Chamberlain (Op. cit., II, p. 829) -- «in veacul XIII, cand
germanii se consolidasera, caranul era, in intreaga Europa, un om
liber cu existenta mai bine asigurata decal azi. In veacurile XVII
si XVIII acelas Aran devine vegetarian)). In Frania, am vazut ca
se intampla acela§ lucru. Cauzele acestei degradari §i apasari a Iaranimii
se datoreste Inrnu1irii populaciei §i avantului luat de agricultura,
nevoita si hraneasch acum un numar cu mult mai mare
de gun. Valoarea parnantului crescand, el a inceput sa fie sustraa
Vandervelde, in al sau Socialisme et agriculture, descriein
culori vii procesul acesta de concentrare: ((sub vechiul regim, in
cele mai multe sate, existau locuri ob§testi insemnate, sau in oricecaz,
cultivatorul exercita asupra pamanturilor cultivate, dupa culegerea
recoltei, dreptul la pasunat. Secerisul ()data facut, locuitorii
saraci puteau ie§i la camp si strange spicurile cazute. Obiceiul obligh
chiar pe arendasi sa lase o cantitate de spice indestulatoare pentru
a le rasplati osteneala. Dar din clipa in care aaricultura trebuie
hraneasca o populatie unfit mai numeroasa, Leptul saracilor dispare,
pasunea gratuita este interzisa, plivitul suprimat: locurileobstesti
se gasesc din ce in ce mai ameni%ate in existent /a lor. E o
istorie trista cea a mijloacelor puse in lucrare pentru a despuia obstiile
satesti de proprietacile lor si de dreptul lor de folosinfa (p. 37))).
In Anglia fenomenul acesta s'a repetat. Daca consideram — scrie
Ashley (Op. cit., II. p. 336)— o istorie economica ca avand de object,
nu numai producVia bogatiei, dar i evolqia organizaIiei sociale,
trebuie sa recunoastem ca disparitia campurilor comunale este
una din cele mai man i probleme ce ea are de cercetat.
aranzitia catre starea de lucruri moderna adauga acela§ scriitor
— ocupd aproape patru veacuri, dar ea nu s'a efectuat cu o
egala repeziciune In timpul acestui lung spa/iu de vreme, §i niciodata
ea n'a afectat in chip uniform toate tinuturile Angliei. Au fost doua