DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA. SA.LARIA.TULCI 199
Franta a avut si ea parte de o loge indentica. E legea zisa Le
Chapelier, dela 14 Iunie 1791, care interzice, ca si Combination Act
In Anglia, once coalitie muncitoreasca. (iGandul lui Le Chapelier,
and a propus un astfel de decret, e exprimat limpede in expunerea
sa de motive. El vrea sa evite urcarea salariilor, i mice forma de
asociatie Ii pare detestabila, — el merge OM acolo inat se teme,
a, chiar sub forma de societaIi de ajutor, sa nu se ascunda sfortarile
facute de lucratori, pentru ameliorarea soartei lor* 1). E drept,
insa a in Franca sunt oprite i asociatiile profesionale ale patronilor,
i aceasta, cum arata Kovalewsky (La France a la veille de
la Revolution, II, p. 13) — cu mult inainte de revolutie i s'a men-
Iinut i dupa revolutie, pana in anul 1864, and capitalul intarindu-se
pe deplin, Napoleon III poate abrogia dispozitiunile articolului
414 din codul penal.
Germania, industrializata mai tarziu Cu miliardele Frantei, a
avut si ea parte, la timp potrivit, de-o asemenea lege. Este legea
contra socialistilor, a lui Bismarck, votata la 1878 si abrogata, sau
mai bine zis ne mai prelungita. la 1890.
Dicey se intreaba: ce-a putut determina, in Anglia, o lege atat
de reactionara ca Combination Act, jar singurul raspuns pe care-1
poate da e cä parlamentul dela 1800, care a votat-o, era compus
numai din aristocrati, pe cand parlamentul dela 1824, care o desfiinteaza,
avea tfl sanul lui si cativa reprezentanti ai lucratorilor,
can ar fi determinat aceasta abrogare.
Raspunsul lui Dicey este, vadit, neindestulator. In primul loc,
reprezentatqii lucratorilor erau prea putini la numar ca sä poen
provoca un vot in favoarea lor, precum tot atat de putin ar fi putut
impiedica, la 1800, votarea legii, daca ar fi fost prezenti in Camera.
De altfel, prezeto in Adunarea franceza a reprezentanOlor tuturor
claselor sociale, n'a putut impiedeca votarea legii Le Chapelier cu
conIinut absolut indentic i Inca in toiul revolutiei.
Emil Olivier, raportorul legii pentru modificarea artieolelor
414 416 din Codul penal francez, contra coalitiilor muncitoresti,
nu-si cla nici el pe deplin seama de rostul conIinutului acelor articole
curioase, de vreme ce se intreaba: ((Sub regimul nostril,
1) Histoire Socialiste, T. VI, Paul Brousse et Henry Turot. — Comakit et
Empire, p. 562.