DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULIJI 197
libertati. Exista anume produse, ce nu se pot gasi cleat acolo. Cum
se poate dar cà acolo lucratorii sunt mai indemanateci, fara ucenicie
i fara corporatii suite, cleat in restul orasului, unde sunt supusi
acestor regule, pe can voiesc sa ni le infatiseze ca esentiale?
Asta insemneaza ca interesul privat este eel mai indemanatec dintre
maistri)). i apoi ca incheiere: Tot ash precum un foburg prospa:
reaza lAnga un oras cu corporatiuni, precum un oras liberat, prospereaza
in mijlocul unei tari, in care autoritatea se amesteca in
toate, — o natiune, care va fi usurata de toate lanturile, va prospera
in mijlocul celorlalte natiuni reglementato (Id., p. 196).
Turgot, cand a propus regelui proiectul sau de oborare a jurandelor
i corporatiilor, a avut in vedere toate acestea, caci iata ce
scrie:
#Momeala mijloacelor financiare a fost, fara indoiala aceea care
a prelungit iluzih asupra prejudiciului imens pe care existenta
comunitatilor a pricinuit-o industriei i asupra atingerilor, pe can
ea le aduce dreptului natural. Aceasta iluzie a mers, la unele persoane,
pana acolo incat au putut afirma ca dreptul de-a lucrh e un
drept regal, pe care regele ii puteh vinde i pe care supusii erau datori
cumpere. Ne grabim sä respingem astfel de maxima. Dumnezeu,
dand omului trebuinte, i-a daruit in chip necesar izvoarele
muncii, facand din dreptul de-a munci proprietatea fiecarui om
aceasta proprietate e primordial, e cea mai sfanta i cea mai
imprescriptibila din toate. Privim ca una din cele mai dintai datorii
ale dreptatii noastre i ca unul din actele cele mai demne de binefacerea
noastra, de-a libera pe sup usii nostri de toate atingerile
aduse acestui drept inalienabil al umanitatii. Voim, prin urmare,
sa desfiintam aceste a sezaminte arbitrare, can, nu permit saracului
sa traiasca din munca lui; can resping un sex, caruia slabiciunea
lui i-a dat mai multe trebuin4e, si mai putine izvoare, i can par a
incuraja seduqia si stricaciunea, osandindu-1 la o mizerie continua;
can sting emulatia i industria, i fac chiar inutil talentul la aceia,
pe can imprejurarile nu i-au facut sa intre intr'o breasla# (Oeuvres,
II, p. 306).
Cu acest preambul a desfiintat Turgot, sub Ludovic XVI, corporatiile
si tot cu el le desfiinteaza mai tetrziu revolutia.
In ce priveste comertul, el si-a cucerit libertatea cleplina exact
pe aceleasi cai i cu aceleasi mijloace.