DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

196
ECONOMIA SALARIATULUI
Apoi, in altk parte a lucrarii sale (II, pp. 32-33), Adam Smith
e si mai lamurit. El arata, cum o vor arata mai tarziu economistii
liberali ai Franlei, ca fiecare individ urmkrindu-si interesele lui,
contribue in acelas timp la satisfacerea intereselor generale: ((Fiecare
individ face, fara incetare, sforprile cele mai man i pentru a
(la capitalului de care dispune, intrebuinIarea cea mai avantagioasa ;
prea adevarat, el are in vedere propriile sale interese si nu pe cele
ale societkIii; dar grija pe care o are de-a gasi avantagiul eau personal
il conduce in chip firesc, sau mai bine in chip necesar, sa prefere
acel fel de funcIie, care e i cel mai avantagios pentru societate)).
Bentham, de partea lui, demonstreaza in modul urmator peri-
°oleic amestecului guvernalor in afacerile particularilor: dnteresul,
pe care-1 are un om in afacerile unui altuia, nu e niciodata atat
de mare ca interesul fiecarui in propriile sale afaceri. Luati in consideraIie
tot cc trebuie pentru cea mai bunk alegere a antreprizii
sau a mijloacelor cc trebuesc puse in lucrare i ve -ci vedea in chip
constant, ck omul de Stat, atat de dispus sa se amestece in toate
amknuntele industriei i comercului, nu e superior intru nimic indivizilor,
pe can vrea sk-i guverneze i Ii este in chip necesar inferior
in multe privin-w) (Oeuvres, II, p. 205).
In fine, J.-B. Say, bizuindu-se pe experienIa facuta in Anglia,
argumenteazk precum se va ceti, avantajele mulled industrial°
libere: #Persoanele, can citeaza Anglia pentru a justifica lancurile
cu can ar voi s ncarce industria, ignoreaza c& orasele Marei-Britanii,
unde industria infloreste mai mult i can au ridicat manufacturile
acestei OH la un foarte malt grad de splendoare, sunt tocmai
orasele, can n'au corporaIii ca Manchester, Birmingham, Liverpool,
Glasgow, can acum douk veacuri erau niste orasele,
can yin azi, sub raportul bogkIiei si al populqiei, imediat dupd
Londra, i cu mult inaintea lui York, Cantorbery i chiar Bristol,
orase vechi, favorizate i capitale de provincii man, dar in cari iii-
dustria era supusa unor impiedecari gotice)) 1).
Trecand apoi la situalia din Frairp, Say scrie: ((Se cunoaste activitatea
prodigioask a catorva mahalale din Paris si in deosebi a
foburgului St. Antoine, unde industria se bucura de mai multe
l ) J.-B. Say. — Trate &economic poitique, Paris, 1841, Guillaumin, p. 194.