DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATT_ILIJI 295
in natura, corvezile, robia. 0 Tara de servi va fi totdeauna
saraca. Platiçi munca in bani ; rasplata amestecandu-se pichtura
Cu picatura cu munca, Ii indulceste amarul. Fiecare lucrator liber
va valora doi sclavi. Reflexia aceasta s'a prezentat adesea in
aceasta lucrare, dar e atat de dreapta i atat de prielnica ornenirei, ca
nu trebuie sã-rni fie teama Ca o repet prea mult# (Oeuvres, IT, p. 225).
Dach in privinta agriculturii, interesul cel mare era numai pentru
sporirea productiei; in privinta lucrarilor industriale s'a ridicat
acum i o a doua dificultate: pe langa ca era nevoie de-un spor evident
al productiei, apoi immultirea excesivO a populatiei cerea
sh se dea de lucru sutimilor de mu i de oameni, ajunsi muritori de
foame. Or, Cu sistemul corporatiilor aceasta era imposibil. Si atunci
s'a inceput sä se pledeze libertatea muncii. Cum Anglia era mult
mai inaintata, din punct de vedere industrial, primele nazuinte
pentru liberarea muncii, s'au facut sinitite acolo. Adam Smith
aphra Cu multa caldura libertatea lucratorului: #Cea mai sfanta
cea mai inviolabila din toate propriefatile scrie el — este aceea
a propriei munci, pentru ca ea este izvorul originar al tuturor celorlalte
proprietati. Patrimoniul saracului e puterea si indemanarea
mainilor sale, — a-1 impiedeca sa intrebuinteze aceasta putere
indemanare, In felul cum crede el mai potrivit i , atata vreme cat
nu aduce vre-o vatamare altuia, insenmeaza o violare manifesth
a acestei proprietati primitive. Este o uzurpare strigatoare, atat
a libertatii legitime a lucratorului cat si a libertatii acelora Can ar
fi dispusi sh-r dea de lucru; aceasta insemneaza sa se impiedece,
In acelas timp, pe unul de a putea sa lucreze ceeace vrea, i pe al
douilea de a intrebuinta pe acela care i se pare bun. Se poate cineva
increde Cu toata siguranta in prudenta aceluia care ocupa un lucrator,
pentru a judeca daca acest lucrator merita intrebuiatare, pentru
C h el are destula grija de interesul lui. Aceasta solicitudine, pe care
o ‘afecteaza legiuitorul de-a preveni sa nu se intrebuinteze persoane
incapabile, este, evident, tot atat de absurda pe cat e de opresiva))
(Op. cit., I, p. 160). Si apoi mai departe, Smith arata C impiedecareo
circulatiei muncei e in defavoarea productiei: #Tot ceeace
stanjeneste libera circulatie a muncii, stanjeneste deasemenea cea
a capitalurilor ; cantita tea de fonduri, ce se poate varsa Intio ramura
a comertulni, depinde mult de aceea a cantitalii de munch
ce se pate intrebuinta in ea # (p. 177).