DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

.194
ECONOMIA SALANIATULUI
ora§e, o libertate de fapt, pe care revolucia nu va face decat s'o
consacre *i in drept.
DealtIel, insu§ faptul ca Turgot s'a gandit sa suprime breslele
Inainte de revolucie, dovede§te ea ele devenisera o piedica mare
pentru sporul neincetat al producIiei, necesitat de cre§terea fara
curmare a populnciei.
Adam Smith a relevat acest lueru, nu se poate mai bine: #Statutele
corporqiei scrie el — reguleazA eAte ()data numarul ucenicilor
ce poate avea un maistru §i mai totdeauna numarul anilor
ce trebuie sa dureze ucenicia. Scopul acestor regulamente este de
a restrange concurenla la un numar de indivizi mult mai mic deck,
acela, care ar fi Imbra/i§at acea meserie fafa aceasta restriqie.
Limitarea numarului ucenicilor restrange direct concuren0;
lunga durata a uceniciei o restrange intr'un chip malt mai indirect,
dar nu mai puVin eficace, urcand cheltuelile educaviei industriale*
(Op. cit., I, p. 157). Turgot, pornit dela acela§ punct de vedere,
propane regelui desfiir4area jurandelor, motivand astfel aceasta
propunere: ((Sire, privesc distrugerea jurandelor §i desfiincarea tuturor
piedecilor, pe can acest a§ezarnant le pune industriei §i panii
saraee §i laborioase a supu§ilor Vo§tri, ca una din cele mai mani
binefaceri pe care o puteVi harazi poporului Vostru: dupa libertatea
comerIului de grane, aeesta este cel mai mare pas, pe care il are de
facut administracia pentru ameliorarea sau mai bine, pentru regenerarea
regatului. Aceasta a doua operaIie va Ii pentru industrie,
ceiace Intaia a lost pentru agrieultura, en cat va Ii facuta mai curand,
cu atat progresele industriei von marl curand bogaTiile Statului))
(Oeuvres, II, p. 248).
Bentham, de partea lui studiind mijloacele de tsporire a boga-
0.eih, ziee csa ea se poate
I) Prin combaterea prejudecaiilor defavorahile muncii. El merge
pana acolo luck cere desfiinorea prea multelor sarhatori din
ihrile catolice. i(*i nu trebue§te socotita numai pierderea acestor
dar §i pierderile can rezulta din apucaturile vicioase ale
a cestei lern incurajatao;
2) Se spore§te munca, dandu-se ocupqiuni productive anon clase
de oameni, can nu produc nimic, cum sunt delinuO, cer§etorii, soldatii ;
3) Substituiti motivelor coercitive motive atragatoare,
pedeapsa cu rasplata. OboraIi, Cu precaOunele necesare, serviciile