DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULCI 193
mania, etc., atunci are loc oborarea restului de iobagi de pe vechiul
Continent.
Acelas fenomen s'a produs, dupa cum am vazut, si n ce priveste
sclavia coloniala.
Unele State, ajunse mai de timpuriu la un grad mai inaintat de
densitate a populatiei lor, au oborat mai curand sclavia neagra ;
altele, ramase mai in urma, au abrogat-o mai tarziu.
Dupa cum se vede, dar, totul depinde de numarul locuitorilor
unei tari. Or, in ajunul revolutiei celei man, Franta ajunsese la un
asa grad de densitate a populapei ei, inctit nu mai era nevoie ca
muncitorul sa fie lipit de glie, pentru a-1 obligh sa lucreze. Numarul
eel mare de locuitori i faptul ca pamantul era complet ocupat,
ii lipea pe el de fapt de brazda care I-a vazut nascand si in ask
imprejurari, productia se gasea asigurata i fara intervenOuni legale.
Muncitorul a putut fi declarat prin urmare liber, ceeace,
de aide!, a si facut revoluOa franceza.
§ 9. — Desfiintarea corporatidor
Dupa sate a venit randul oraselor. Am vazut ea Turgot desfiinteaza
corporatiile, sub presiunea nevoilor sociale, can se pot rezuma
la una singura: sporul productiei, i ca Maurepas, succesorul
sau, le reinfiinteaza in acelas an. Caracteristic insa e ca reinfiintarea
breslelor se face cu asa modificari incat cindustria i comertul sa nu
fie lipsite de avantajele ce decurg din libertate# — cum glasueste
preambulul edictului de reintronare a corporatiilor.
In cele din urma, revolutia suprima corpora -One, la 15 Fevruarie
1791, in urma propunerei lui Dallarde,