DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

192
ECONOMIA SALARIATULIJI
disparitia sclaviei s'a facut aproape cu aceleasi modaliati si in mod
succesiv pan la definitiva intronare a servagiului.
Dar nu e numai atat, disparitia aceasta treptata nu s'a succedat
numai in timp, ci si in spa -tiu i aici teoria noastra se verifica
pe deplin. In provinciile mai populate ale Fran -tei, servagiul
dispare foarte de timpuriu, fapt pe care-1 constata insus d'Avenel:
((nu se cunoaste eliberarea in Bretania, in Evul mediu, decat
in Iara lui Leon; aici numai arendasii sunt numiti servi, ceiace
nu s'a mai vazut in restul peninsulei armoricane Cu inceperea veacului
1X; in Normandia, d. L. Deslile nu gaseste nicio urma de servagiu
cu inceperea veacului al douisprezecelea si in Languedocul de
jos nu mai existau urme de loc, in veacul XIII>> (Op. cit., I, p. 171).
In alte localita -ti dimpotriva, servagiul se pastreaza vreme mult mai
indelungata: 4A.ceasta opera -tiune— scrie d'Avenel (pp. 181-182) —
nu s'efacut, o repet, in chip general si simultan. Regiunile in can
servagiul a Intarziat mai mult, sunt tocmai portiunile de teritoriu
cele mai desmostenite de natura, rile cele mai sterpe si mai
saraco.
La ineeputurile Evului mediu, lucrurile s'au repetat aidoma cu
sclavia. Ea a disparut mai intai in parcile Europei cu pamant fertil
cu populatie mai dens a s'a mentinut intocmai ca servagiul —
in localita -tile sarace si depopulate. i lucrul e foarte explicabil: randul
la cultura, al pamanturilor mai sterile, vine mai tarziu ; ele nu sunt
supuse plugului decat atunci cand pamanturile cele bune nu mai pot
indestula trebuintele popu1a0ei. Or, densitatea unei populatiuni e in
raport direct cu productivitatea solului, pe care-1 ocupa. Asa C iobagii,
aseza -ti pe un pamant mai sterp, au venit mai tarziu la rand
ca sa se libereze, pentru ca s'au immul -tit mai greu, indeplinind astfel
mai tarziu conditia esenciala a muncii salariate — acel grad mai mare
de densitate a popula -tiei necesar muncii libere.
Dar cu cat popula -tia Europei crestea mai mult, cu atat cauzele,
can cereau oborarea iobagiei, se intindeau mai mult ; jar atunci and
pricinile acestea au ac -tionat in chip intens asupra intregei Europe
apusene, revolucia a izbucnit, servagiul a lost desfiintat in Franta
si mai apoi in toate -tarile Europei, can au ajuns pe rand in situatia
economic a si la gradul de densitate al popula -tiei Frantei. Unora din
aceste popoare nu le-a venit randul decat in a doua jumatate a secolului
trecut, cum e de pilda, Austro-Ungaria, Polonia, Rusia, Ro-