DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 191
Ba, ceva mai mult, exista i alta faza comuna in declinul scIaviei
ca si in cel al servagiului.
In adevar, am vazut ca atunci cand societatea romana se descompune
i cand economia esclavagista cade, rnanumisiunile sclavilor
se imrnul -tesc enorrn. Cum insa, bra -tele erau Inca tot rare, manumisiunile
se fac de obiceiu cu clauze imposita libertatis causa, ca fostul
sclav sa lucreze in folosul fostului sàu stapan si de multe on aceste
clauze erau asa de apasatoare incat cel rnanumis ramanea de fapt
Lot sclav. Or, exact acelas lucru se intarnpla i cu liberarea servilor.
Sunt foarte multe docurnente, din cari se vede ca un senior sau o
rnanastire Ii libereaza toti servii de pe movie, cu conditia lush' ca ei
urrnasii lor sa rarnana tot In hotarul lor, sub pedeapsa de a-si vedea
anulata rnanurniterea sau parnantul sechestrat in folosul seniorului:
#Lucru asupra caruia seniorul e neindurat si care revine fara incetare
In cartile de liberare, este obligatia pentru colon de-a nu parasi domeniul.
La 1261, locuitorii din Saint-Aubin (Franche-Comte) recunosc
in chip solemn si fafa de rnartori ca parnanturile br vor apartine
seniorului locului daca ei Ii parasesc dorneniul. Vasalii seniorului din
Torrelles, in Rousillon, sunt dispensaIi de obligatia de a se Furth
garan -ti pentru senior, cu condi -tia sa se angajeze, ei i urmasii lor,
sa locuiasca totdeauna la Torrelles. Servii de rnana-rnoarta,
se obliga in chiar actul de liberare, sa nu se casatoreasca in afara de
satul lor. Clauza aceasta face parte integranta din act ; oare n'a fost
ea si cauza lui determinanta (d'Avenel — Op. cit., I, p. 179).
Ba, ceva rnai mult , situa -tia aceasta i grija aceasta pentru nobili,
de a nu-si pierde popula -tia liberata de pe domeniu, se prelungeste
Oa in veacul XVIII, caci d'Avenel reproduce un act cu continut
identic celor precitate, datand din anul 1773%
lath dar ca cu tot actul de libera -tiune, caracteristica esen -tiala, care
facea din individul medieval serv, rarnane in picioare: adica el continua
sa fie lipit de glie, in chip conventional, del de drept el e om
liber ; intocrnai ca sclavul antic, care suporta atatea clauze imposita
libertatis causa, meat de fapt el ramane tot sclav, del de drept e socotit
om liber.
Manumisiunele urnanitare ca i aceste rnanusirnuni conditionate,
cornune, cum am vazut, i apusului sclaviei, nu sunt in realitate
decat fazele interrnediare, intre disparitia econorniei servile si nagterea
aceleia a salariatului ; precum in pragul tirnpurilor medievale,