DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

190
ECONOMIA SALARIATULUI
aceasta priviuta: uAtingem aici chestia economica, care, dupa noi,
a indulcit mai intai i apoi a facut sá dispara servagiul: nevoia de
bra -co> (Op. cit., I, p. 168). Intelesul acestei fraze e ca avand nevoie
de bra -te, nobilii au dat pe pamanturile lor, ca sä atraga pe
ele satenii din im.prejurimi. Sistemul acesta de atragere a taranimii
generalizandu-se, ar Ii dus la oborarea completa a iobagiei.
Neaparat, sunt fapte, care confirma acest punct de vedere, dar ele
nu constituesc regula generala, i apoi, ca sa poata un nobil atrage
cu usurin -ca satenii straini pe domeniul lui, acesti sateni trebuie sà fi
lost, in prim.ul loc; numerosi si in randul al douilea, liberi. Ceace nu
mai coincide cu lipsa de brute a lui d'Avenel. Adevarul e ca populutia
rurala imm.ul -tindu-se, ea n'a mai trebuit sa fie Iinuta lipita de glie
ca sa lucreze pamantul, ne m.ai avAnd la dispozitia ei pamAnt din
pustiu aiurea.
Disparicia servagiului, in pragul timpurilor moderne, se datoreaza
exact acelorasi cauze si a urm.at absolut aceleasi faze ca i disparicia
robiei, la inceputul Evului Mediu.
Ih adevar, la inceput biserica crestina indeamna pe credinciosi ia
manumisiuni um.anitare, can se fac pentru iertarea phcatelor i odihna
sufletului celor raposaci ; exact acelas lucru se repeta acum cu
liberarea iobagilor. In adevar, vicontele d'Avenel, reproduce un act
din secolul X, prin care un drept-credincios manumite un sclav al
sau, Darem, pentru asigura imparaIia cerurilor, i un alt document,
tot din acelas veac, prin care un alt senior îi manumite
sclavi, In numar de o suta. Si apoi, #sarind sase secolo, acelas autor,
citeaza acte, cu un colqinut aproape identic, prin can stapAnii Ii
libereaza de data aceasta servii.
Aceleasi cauze au produs aceleasi efecte, i oricat de putin importante
i s'ar parea vicontelui d'Avenel aceste manumisiuni umanitare,
ele ti au totus importanca ion. In once caz, ele sunt simptomul unei
profunde clatinari a institu -kiei.
Cand indivizii unei societai,i incep sa-si dea seam.a de nedreptatea
unui asezamant, faurit in favoarea lor, insemneaza cà acel asezamant
nu le mai este indispensabil si nu le mai slujeste la mult i ca el e pe
calea
Manumisiunile umanitare dela inceputul crestinismului au fost
preludiul caderii celei man i a economiei esclavagiste, jar acum, liberarile
um.anitare ale iobagilor prevestesc caderea economiei servile