DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

186
ECONOMIA SALARIATULII/
ca un arbore, jar toate asezamintele sociale ca niste ramuri pe can
le nutreste si can ar murl imediat ce s'ar deslipi de el* (Phys., P. 615).
Jar mai departe: #1Noi cautarn sa consolidam dreptul de proprietate,
jar nu sa-I tulburhm ; vederile noastre i interesele noastre comune
sunt de a garanth acest drept in toath plenitudinea lui, in toata intinderea,
pe care o aveh inainte de a ne gandi sa ne intrunirn in societate.
Or, inainte de aceasth reunire, era de eser4a dreptului de
proprietate ca eram cu to -0i de-o potrivh liberi sä tragem din el cel
mai mare numar de f oloase ; acest drept, care era in fiecare om in mod
firesc i necesar, independent de voincele arbitrare ale celorlal/i oameni,
nu era limitat, in fiecare din noi, deck de necesitatea de-a nu
jigni, in cei1ali, acelas drept i neatarnarea lui* (Id., pp. 614-615).
Dupa ce autorul arata eh dreptul de proprietate, fiind masura
omului, legile privitoare la el nu pot fi cleat acte declarative
de datorii si de drepturi, arata apoi cä libertatea aceasta contribue
la immulprea producciei: ql...umea merge atunci dela sine ; dorino
de-a se bucura i libertatea de-a se bucura, neincetand sä provoace
immulOrea produselor i sporul industriei, ele imprirna intregei so-
o miscare, care devine o tendinfa perpetuh catre starea cea
mai buna posibila*. Trecand la libertatea convenciunilor, Mercier
afirma ch ea nu e sterila, 4caci dupa aceste contracte, i presupunAnd
ca toata siguranIa este castigata, cum trebuie sä si fie, propriet4ii
personale si mobiliare a cultivatorilor, ei n'au interes mai mare decat
acela de-a immulII investirile, pentru a immulci productele, deoarece
venitul lor creste in proporlia acestei immul/iri. Asa eh si in aceasta
direc/ie libertatea este germenul abundentib (p. 619).
Vazand cele ce se petrec in jurul lor, cu perceperea salbatica a unor
impozite ruinatoare, fiziocratii au cerut ca impozitul sa nu se puna
asupra capitalului ci numai asupra venitului net. Quesnay, in maxima
V zice: #Impozitul sa nu fie distructiv, sau disproporcionat
CU massa venitului nacional», jar Mercier de la Riviere, ca si induplice
pe rege di nu abuzeze de fiscalitate, ii declara coproprietar al produsului
net al parnanturilor din regatul lui, i defineste astfel impozitul:
4(0 por/iune luath din veniturile anuale ale unei naliuni, cu scopul
de-a forma veniturile particulare ale suveranului, pentru a-I pune in situgia
de-a suscine sarcinile anuale ale suveranitacii sale* (Phys., p.473).
Teoriile fiziocratilor au fhcut, neaparat, multa valva in Frana ca
si in toate continentului, dar aplicarea lor a lost aproape nula.