DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 185
scop, atins de altfel de revolutia franceza libertatea, fie, dupa Jean-
Jacques Rousseau, conforma cu elauzele unui ipotetic contract social;
fie, dupa fiziocra%i , conforma cu ordinea naturala a lucrurilor
-- in once caz, absolut necesara sporuIui de productie.
Sa vedem aeum, mijloacele puse in lucrare de fiziocrati ea sa ajunga
la aeest spor al productiei. Quesnay, in maximele sale, propune urmatoarele:
#Proprietatea pamanturilor ea cea a bogaIiilor mobiliare
sa fie asigurata aeelora can le poseda ; eaci sigurama proprietatii
este fundarnentul esential al ordinei economice a societaIii. Fara
certitudinea proprietaIii, pamantul ar ramane inculo (IV). Apoi,
maxima XIII: 4Fiecare sa fie fiber sa cultive pe pamantul lui aeele
produete, pe can interesul, facult4ile sale si natura terenului i le
dieteaza, pentru a trage eel mai mare profit cu putintaa. Iar in XVI:
4Sã nu se impiedece de loc comer -oil exterior al marfurilor de prisos ;
clici co eat debitul creste cu atat creste produccia*.
Mercier de la Riviere, serie in L'ordre naturel et essentiel des socidte's
politiques: #Sensul in care trebuie luat aiei termenul bogalie fiind
astfel determinat, devine evident ca cea mai mare bogatie posibila
nu poate fi cleat rezultatul eelei mai man i abundence posibile a produselor
nationale, bucurandu-se in chip constant de eel mai mare
pre % posibil ; pre% care nu poate domni Ia o natiune deat prin mijlocirea
eelei mai desavarsite fiber -tali posibile in comertul ei. Bagati
de seama a nu zie cà preItil eel bun al produselor se poate obtine
printr'un comer% mare ; ei printr'o mare libertate a comercului: aceasta
observatie e importanta, eaci comertul n'are foe deat dupa ee prelurile
au fost fixate de coneurema, concurenta care nu poate rezulth
deat din libertate. Ash, acest pre% bun poate foarte bine existh cu o
mare libertate far& un mare comer% exterior, dar nieiodata cu un mare
comer % exterior, insa fara libertate# (Phys., p. 569).
Cum insa productia aceasta nu se poate obtine deat printr'o asigurare
a dreptului de proprietate, cum o afirma i Quesnay in una
din rnaximele mai sus eitate (IV), fiziocratii, desi inea timizi, se rostesc
pentru eonsolidarea proprietaIii. lath, in adevar, felul in care
se exprima aeelas autor in aeeasta privinta: 4Proprietate, siguranta,
libertate, iata ordinea sociala in intregimea ei; de aiei, dela dreptul
tie proprietate mentinut, in toata intinderea lui naturala i primitiva,
vor rezulth in chip neeesar toate a§ezamintele, can constituese
forma esen%iala a societa%ii: putqi privi acest drept de proprietate