DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

484
EcoNomiA SALARIATULUI
passer. i, lucru curios, precum Wiliam Petty formulase in Anglia
teoria ordinei naturale a societatii, tot asa se intampIa si cu formula
laissez laire, corolarul si sinteza ei. EconomistuI englez Mun o formuleaza
aproape la fel, cu un veac inainte, la 1664. Albert Schatz (p. 24)
arata ea Mun, #dupa ce a cercetat felul cum se calculeaza balanta
comerciala, termina, lasand s& se presimta formula laissez faire, laissez
passer a fiziocratilor: tLeisali pe regi sa altereze monetele sau sä le
schimbe valoarea.. La sali principii...*. Ba ceva mai mult, mai tarziu,
cand Bentham deschide in Anglia era utilitarismului si a individualismului,
desi se declarase dusmanul eel mai nefmpacat al fiziocratilor,
In fond insa a practicat principiile lor. Herbert Spencer merge pana
acolo luck zice ca ceeace a calauzit opera juridica a lui Bentham n'a
fost atat utilitarismuI cat mai cu seama formula laissez I.:tire. Dicey.
pe de alta partel), observa ca daca formula laissez faire n'a fost partea
principal& a teoriilor utilitare ale lui Bentham, in practica insa, ea a
fost fermentuI intregei opere a marelui filozof. Contrazicerea aceasta,
la un spirit asa de logic ca Bentham, are totus o explicatie: greseala
cea mare a fiziocratilor a fost aceea de-a fi dat o important& exagerata
agriculturii, procIamand-o drept singura si excIusiva artera de producere
a bogatiilor. Dac& o asemenea greseaTa putea fi chiar necesar&
In Franta, Ora aproape exclusiv agricol& in aceit vreme, apoi ea nu
putea prinde in industriala Anglie, fapt, care face si pe Adam Smith
s& critice pe fiziocrati, cum am vazut mai sus.
Faptul, insa, ca desi dusman al fiziocratilor, Bentham Te-a adoptat
totus ideile si le-a pus in practia, se datoreaz& Fara Indoial& imprejurarii
ca teoriile lor, daca nu erau chiar adevaruri absolute, corespundeau
taus nevoilor reale ale societatii moderne nascande si se
impuneau, din aceast& pricina, cu fatalitatea organica a unei necesitati
imperioase. De altfel, insus Jean-Jacques Rousseau, des' dusmanul
constient al §coaTei, a urmarit tusk' in practic& acela§ %el si a
ajuns la aceea§ incheiere la care nazuiau si fiziocratii. In adevar, el
partizanul unui contract social, nu putea admite conceptia fiziocratica
a ordinii naturale la baza societatei. Cu toate acestea, si Jean-
Jacques Rousseau si fiziocratii, afirmandu-si, eel dintai contractul
social cei din urma ordinea naturala, lucrau pentru unul §i acela§
1) A. V. Dicey. — Lecons sur les rapports entre le droit et l'opinion publique
isn Angleterre, Trad. de Jeze, Paris, 1906, Giard, p. 136.