DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

22
FUNCTIA DREPTUL UI
prin origina lui, dreptul de proprietate depinde de dreptul de usagiu
al parnantului. Aceasta conexitate inevitabila a ramas necontestata
atat cat n'au existat produse artificiale i cat produsele naturale au
fost singurele can au putut fi apropriate. In forma noastra de societate
desvoltata, exista nenumarate obiecte posedate, precum:
case, mobile, haine, obiecte de arta, bilete de bench', acOuni de cai
ferate, crearrce ipotecare, renta de Stat, etc., a caror origine nu se
leaga direct de usagiul parnantului. Totus, cum ele sunt sau produse
ale munch i sau semne representative ale muncii, cum munca
ar fi cu neputinta in lipsa subsistentelor si cum subsistemele sunt
trase din pamant, recunoastem existenia acestei conexitati continue,
oricAt de indepartata si de intunecata ar parea# 1).
Henry George e si mai exagerat, el atribue dreptului de proprietate
asupra solului o asa importan -Va, Incat deriva dela el toate nenorocirile
i toate nedrepta -cile sociale: ((am atribuit — scrie el 2) —
distribtrcia neegala a boga -ciei, care e blestemul i amenimarea
moderne, instit.uirii proprietaIii private a parnantuluic
Pe masura, insa, ce proprietatea i asezamintele derivate din ea
se complica, — se immulcesc si se complica i regulele juridice ; jar
atunci cand proprietatea se complica in asa grad luck, sà dea nastere
la sisteme economice, — regulele de drept se compIic i ele i dau
nastere la sisteme juridice: ((Progresul bogaliilor si al comerIului
nasc noui trebuince can au dat nastere la noui reguli de conduita juridica,
tinzand a protegui productia si a asigura posesia bunurilor
publice i private 3)>>.
Asit ca, atunci cand esatura economica a unei societati se schimba,
In chip fatal va trebui sa se schimbe i sistemul ei juridic. Cu
alte vorbe, dreptul nu face decat sa sanctioneze raporturile economice,
al caror fidel reflex este. Dupa Achil Loria, dreptul n'ar fi
decat totalitatea regulelor cu ajutorul carora producatorii si proprietarii
Ii asigura proprietatea i produsele muncii i capitaluluilor.
Dar cei interesaci in sanccionarea juridica a raporturilor economice
sunt numai clasele suprapuse, adica acele can au de aparat
1) Spencer.—Justice, trad. de Castelot. Ed. III Paris, 1903, Alcan, § 54 p. 110.
2) Henry George. — Progres et pauvrete, Trad. de Le Monnier Paris, 1887,
Guillaumin, P. 312.
3) M. A. Vaccaro. — Les bases sociologiques du droit et de l'Etat, Trad. de Gaure,
Paris, 1898, Giard, p. 452.