DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 183
Statul feudal era atotputernic §i se amesteca, pe calea legei 9i de ordonarge,
in arnanuntele cele mai de pe urrna ale intregei sociale
§i econornice, fisiocraIii osandesc §i interzic once arnestec intre indivizi,
fie pentru cä socotesc acest arnestec ea tulburator al arrnoniei
naturale, fie ca-1 socotesc absolut de prisos. Iata, de altfel, cum se
exprirna, in aceasta priviap, Quesnay in Le droit naturel:
Adesea dreptul legitim restrange dreptul natural, pentru cã legile
oarnenilor nu sunt atat de perfecte ca legile autorului naturii 9i pentru
cá legile urnane sunt ate odata surprinse de motive, pe can raIiunea
luininata nu le recunoa§te adesea ca drept, fapt care obliga apoi inelepciunea
legiuitorilor de-a abroga legi, pe can le-au facut insu9i ei.
ul;irnea legilor contrazicatoare §i absurde, stabilite succesiv, dovedesc
in chip manifest cä legile pozitive, sunt expuse sã se departeze
adesea dela regulele irnutabile ale justiiiei 9i dela ordinea naturala,
care e cea mai prielnica societaIii# (Phys., p. 43). Pe de alta parte,
Dupont de Nemours, completand 9i comentand pe d-rul Quesnay,
scrie, in De l'origine et des progres une science nouvelle: Autoritatea
suverana nu este instituita pentru a face legile; caci legile sunt gata
/acute (doutes faites») de mana aceluia, care a creat drepturile §i datoriile.
Legile sociale, statornicite de fiinIa suprerna, prescriu nurnai
pastrarea dreptului de proprietate 9i a libertalii, care nu se poate
desparp de ea. OrdonanIele suveranilor, pe can le nurnirn legi pozitive,
nu trebue sa fie deck acte declarative ale acestor legi esentiale ale ordinei
sociale* (Id., p. 347). Jar cu o pagina mai jos, acela§ autor continua:
t(A9adar, ceace se nurne9te puterea legiuitoare, nu poate fi acea de-a
crea ci aceea de-a declare,. Jar in alt opuscul: Maximes du dr.
Quesnay ou résumé de ses principes d'economie sociale, Dupont de
Nemours scrie: oLegile sunt regule de dreptate, de rnorala, de conduita,
utile tuturor 9i fiecaruia. Nici oarnenii 9i nici guvernele nu le
lac 9i nici nu le pot face. Ei le recunosc conforrne raIiunii supreme,
care guverneaza universul ; le declara ; le aduc (tiles portent*) in rnijlocul
societaIii; le prezinta ascultarii oamenilor de bine 9i le aduc
la cuno9tir4a chiar a celor rai. Deaceea se zice aducatori de legi, legislator,
§i culegere de legi aduse (dois porties»), legislatie §i nu s'a
indraznit niciodata sa se zica fa ca tor de legi, legisfactor sau legisfactiune*
(Phys., p. 390).
TendinIa aceasta de neintervenIie a legiuitorului, a fost concretizata
in formula, devenita celebra, a lui Quesnay, laiseez faire, laissez