DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

180
ECONoMIA. SALARIATULUI
mai pur economic, ca noile directiuni ale drumurilor comerciale si
transformarea raporturilor comerciale intre Orient si Occident, alteratiunile
continue de moneta si in acelas timp, afluxul metalelor
prmioase in Europa, venite din minele bogate, descoperite in America,
preponderenta mai mare a economiei monetare feta de cea naturala,
care caracterizeazh Veacul de mijloc, si immultirea stabilimentelor
de credit ; confiscarea bunurilor corporatiilor religioase in
t,hrile protestante i sporul saraciei, surplusul de populatie, fundarea
coloniilor, emigrarea i relatiunile economice cu thrile de origine ;
instituirea armatelor permanente, sporirea succesivh a cheltuelilor
publice, si nevoia mereu in crestere a augmenthrii veniturilor fiscale*
(Op. cit., pp. 183-184), iath in rezumat lista efectelor renasterii
economiei monetare, al chrei prim elect ramble Ins -a tot sporul enorm
de populatie, care a cerut i o sporire proportionala a pro ductiei.
§ 7. — Fiziocralii
Nevoia aceasta, de-o productie mai mare, a fost aceea care a facut
pe fiziocrati sa vadac adevarata bogatie a unei ri sth, nu in namerarul
pe care-I acapareazh, ci in capacitatea ei de producere a obiectelor
utile.
Sporirea productiei era, ash dar, problema cea mai de chpetenie
a vremii, — poate singura problem.
Dar cum se puteh spori productia?
Raspunsul fiziocratilor a fost: prin liberarea muncii. Si in adevhr,
acesta e punctul central al teoriei lor.
CUM ins a nevoia cea mare era, in Frame, de productia agricolh,
a carei degradare devenise periculoash, fiziocratii, intocmai ca agronomii
Romei in dospire, au exagerat importanta agriculturii si an
aratat-o drept singura ramurh de producere a boghtiilor: #Suveranul
si natiunea sa nu piardh niciodath din vedere — scrie d-rul Quesnay,
In Maximes generates du gouvernement— cä phmantul este unicul
izvor al boglitillor ; i ch agriculture e aceea care le immulteste». Ba
ceva mai mult, atat Quesnay cat i Turgot, ca i top partizani
ai fiziocratilor, impart societatea in clase productive si in clase sterile
sau stipendiate. Clasa agricola e singura c1asi productiva.