DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

178
ECONOMIA SALARIATULUI
doctrine demografice*. In Franca — continua Nati-- nelinistea
succede vechiului optimism. In Anglia, unde noua faza a capitalismului
era mai desvoltata, vedem la autori ca Townsend, Temple si
mai cu seama la Stewart, teorii concinand in germene ipotezele malthusieno.
Pretutindeni se simcea apasarea vechiului regim. Pretutindeni
popula -cia crescuse in disproporcie cu puterea de produccie,
Inca inlaricuita si fasonata dupa trebuincele restranse ale Veacului
de mijloc.
In Anglia lucrurile se agraveaza si mai mult. Cu introducerea cesatoriilor
mecanice, toata suprafaca Insulei britanice se acopere cu
pasunile necesare pentru a nutri numeroasele turme de oi. Micii cultivatori
sunt pe rand deposeda -ci de pamanturile lor, intocmai ca sub
Roma republicand. Bandele de vagabonzi si de cersetori reapar.
In Franca lucrurile se petrec intocmai. (Chiar in timpurile normale,
satele sunt infestate de cersetori; caci, cum zice Letronne, saracii
sunt ajutaci de oras ; dar la cara, in timpul iernii, cersetoria era o
necesitate absoluta. Din vreme in vreme se procedh impotriva acestor
nenorocici in chip foarte violent. La 1765 ducele de Choiseul vroi sa
distruga dintr'o data cersetoria in Fran -Ca. Se poate vedeh, din corespondenca
intendencilor, cu can rigoare s'a procedat. Maresalatul
a primit ordin sá aresteze dintr'o data pe -Loci cersetorii, can se gasesc
In regat. Se asigura ca peste 50.000 au fost prini. Vagabonzii valizi
urmau sa fie trimisi la galere ; in ce-i priveh pe ceilaiçi, s'au deschis
peste patruzeci de depozite de cersetorie: mai bine ar Ii lost daca se
indupleca inima celor bogati# (Tocqueville. —Op. cit., p. 195).
Tata care a lost situacia de rapt, in momentul aparitiei lui Malthus:
cMediul in care a lost crescut tanarul Malthus nu era mai pucin trist.
Ani succesivi de recolta proasta au saracit satele engleze, in timp
ce, de alta parte, gracie desvoltarii repezi a industriei, populacia
crestea repede i fenomenul iperdemiei sistematice incepuse sa se
pro'duca. Impozitele i drepturile de vama, pe can Peel Inca nu le
reformase, impiedecau cresterea alimentelor i stanjeneau transaciiIe
(Nitti — Op. cit., pp. 24-2).
In Germania fenomenul acesta nu s'a produs din pricini politice.
In adevar, in vremea cand capitalurile navalesc in Europa, Germania,
imparcita in zeci de statulece era prada luptelor launtrice i apoi,
mai tarziu, victima razboaielor napoleoniene. Abia dupa 1870, Germania
unita, victorioasa i industrializata cu cele cinci miliarde ale