DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

476 EGONOMIA SALARIATULUI
averea lui consta azi in o mie de guineie si daca maine are doua mu,
el e de doua on mai bogat ca in ziva precedenta. El poate stapani de
doua on aceea§ cantitate de produse, datorita oricarei munci. Dar
nu e acelas lucru pentru o obste. Daca numerarul ei metalic, azi de
un milion de lire sterline, ar fi maine de doua milioane, bogatia ei nu
va fi dublata ca cea a unui individ ; obstea nu va fi, chiar pentru
interior, mai bogata ca in ajun. In loc sa aiba sub stapanirea ei o
eantitate dubla de produse, ea nu are cleat tot aceeas catime.
((Contradictia aceasta aparenta, intre cele doua cazuri, e usor de
explicat. Gaud individul vazut dublata cantitatea lui de aur,
valoarea aurului nu s'a micsorat din pricina acestui adaus: comuiaitatea
nu posed a mai mult cleat, inainte, presupunand ca suma nu
vine din strainatate. Proportia intre numerar i lucrurile de vanzare
a ramas exact aceeas. Aceasta insemneaza, cu alte vorbe, ea noua
mass a metalica se absoarbe in massa general a numerarului §i Cu
eat se adauga la cantitatea lui cu atat Ii se micsoreaza valoarea.
Adausul capatat de numerarul unei comunitati, produce o sporire
proportionala in preturile lucrurilor venale, in pretul pecuniar al
intregei masse a begatiei nepecuniare, si prin urmare un spor in pretul
fiecarui articol, sau al celui mai mare numar din elo (Oeuvres, I I, p. 226).
Dar cei dintaiu, can au vazut eroarea cc se facea, din confuzia dintre
iaumerar si bogatie, au fost fiziocratii. Asa, de pada', Mercier de la
Riviere, se exprima precum urmeaza, in lucrarea lui Ordre naturel
et essentiel des societe's politiques: dn general, lumea are o ideie foarte
falsa despre bogatie, si prin urmare de starea cea mai buna cu putinta
a unei natiund. Multi nu inteleg, prin termenul de bogie, altceva
deck banul ; ei sunt convinsi ca banul este principiul si masura prosperitatii
unei natiuni. Cu toate acestea e adevarat, si am remarcat-o
de multe ori,c cu mult numerar se poate Li mai sarac. Banul nu se
tonsuma in natura ; o bogie in numerar nu se realizeala decat prin
schimbul ce se face cu ea contra lucrurilor utile: bogatia aceasta nu-i
prin urmare o bogie absolutd, o bogatie prin ea insas ; ea nu e,
dimpotriva, cleat o bogatie reiativa, o bogie a carei valoare depinde,
In chip absolut, de cantitatea de obiecte uzuale ce-si poate cineva
procura in schimbul banului sau# 1). Exact aceleasi idei le expune
Le Trosne (Id., pp. 908 si 910).
1) In volumul Physiocrates, Paris, 1846, Guilla.umin, p. 571.