DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULI5 175
maltrateaza pe conducatorii vehieulelor, prada corabiile de pe rauri,
in discursuri seditioase ca si rascoale pe locuitorii partilor uncle ii
exereita brigandagiul si-i indeamna sa se unease cu ei (Turgot —
Oeuvres, II , p. 189).
Dupa cum se vede dar, nu era vorba de-o simpla talharie la drumul
mare, ci de un inceput de rascoala, insotita de jafuri. Deaceea, de
altfel, cu sease zile mai tarziu, regele se vede nevoit si dea o ordonanta,
prin care iarta pe toti aeesti brigan7i, cu conditia insa ca ei
sa se Intoarea la vetrele lor. Chestia graului a preocupat pe toti seriitorii
vremii, i fieeare din ei se plange de preturile enorme, la care
a ajuns ca si de raritatea lui.
Situatia aeeasta, cu mult anterioara datei aetului mai sus citat,
a dat nastere unui intreg sistem, cunoseut sub numele de sistem
anorar, si pus in aplicare mai intai in Italia si apoi in Germania si in
Franta (Cossa Op. cit., p. 209).
Curand insa economistii epocei Ii vor schimba parerile si la lumina
faptelor, ei au inceput sä priceapa, in fine, ea nu numerarul j niei
legile proibitive constituese adevarata bogatie auneitari, ci productia
ei— si deaeeea au inceput sa se ingrijeasea, nu de marirea cantitatii
de aur si de argint, ci de sporul real al productiei.
Adevarul acesta ne pare azi evident, totus el n'a fost prieeput la
timp. Prea adevarat, Boisguillebert (Factum, p. 278) si Vauban au
vazut singurii si cei dintai acest lucru. Vauban de pilda, scrie: #Se va
conveni fara greutate, ea nu cantitatile man i de aur sunt acele can
fac marile i adevaratele boga tii ale unui Stat, deoarece sunt in lume
tari foarte man, can au aur i argint din belsug i can nu sunt nici
mai imbelsugate i nici mai fericite.
#Astfel sunt, Peru si mai multe State din America si din Indiile
orientale i oeeidentale, can abunda in aur si in nestemate, i can due
lotus lipsa de paine. Adevarata bogatie a unui regat eonsista in belsugul
articolelor de consumatie, atat de necesare sustinerii vietei oarnenilor
Inca nu se pot lipsi de ele# (Projetd'une dime, p. 45). Dar nevoia de
,numerar intuneease i faeuse uitata aeeasta constatare atat delimpede
a lui Vauban. $i deaceea a fost nevoie ca ea sa fie stabilita cu demonstratiuni
savante, de un sir intreg de economisti, atunci and ignorarea
ei mai departe ameninta cu ruina cele mai bogate aleatuiri politiee.
Bentham expune, cu claritatea i preciziunea lui obicinuita, teoria
bogatici: