DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

FUNEVA DREPTULUI 21
contra proprietatii. Cu cat proprietatea individuala se consolideaza
si se concentreaza mai mult — cu cat, prin urmare, creste numarul
celor lipsiti de ea — cu atat atacurile impotriva ei devin mai
frecvente, jar represiunele pur penale, se dovedesc ineficace. Apoi
raporturile dintre proprietari nu se pot regula pe cale pur penala,
si se gasesc astfel fara sanctiune. Din aceasta Indoita nevoie naste
dreptul civil. El e dictat din trebuinka de-a regula insusi dreptul de
proprietate, — de aici acea stransa legatura, legatura pana la confuzie,
mire drept i proprietate. Fouillee zice ca idea de proprietate
si cea de drept au mers totdeauna alaturi, nelainurite i una cealalta
in cretinism, absolut precise in filozofia veacului XVIII, ca
si cum ele n'ar Ii lost decat doua aspecte ale uneia i aceleias idei 1).
Bentham e si mai categoric, (iproprietatea i legea — scrie el 2), —
s'au nascut impreuna i vor muri impreuna. Inaintea legilor, nici o
proprietate. Desfiintati legile i once proprietate inceteaza#; iar Lewis
Morgan merge chiar mai departe, el considera inceputul i organizarea
proprietatii ca coincidand cu insesi inceputurile i organizarea
societatii politice 3). La inceput, dreptul civil nu formeaza o ramura
de sine statatoare. Dispozitiunile civile iau loc alaturi de cele
morale, religioase si mai cu seama penale. Sumner-Maine (Op. cit.,
p. 348) observa cu foarte mult spirit critic ea, cu cat o legislatie sau
un cod sunt mai vechi, Cu atat ele contin mai multe dispositiuni penale.
Cu timpul Irak cand dispozitiunile civile se immultesc prea mult,
dreptul civil se desparte de cel penal si incepe a traio via -VA neatarnata.
Prima functie a dreptului civil e, asa dar, sa reguleze proprietatea
si in deosebi cea imobiliara, teritoriala, i apoi, in al douilea
rand, e sa sanctioneze celelalte asezaminte ce se ridica pe baza ei,
cum sunt de pilda, familia, creditul, munca, etc.. Pentru a ne da pe
deplin seama de importanta dreptului de proprietate, si in deosebi
a proprietatii solului, vom transcrie aici, cateva consideratiuni hotaritoare
ale lui Herbert Spencer, asupra acestei chestiuni: #Deoarece
toate obiec tele materiale susceptibile de apropriatiune sunt
trase, printr'un pro cedeu oarecare, din painant, urmeaza de aici ca
1) Alfred Fouillee. — L'idee moderne du droit, Paris, 1890, Hachette, p. 122.
2) J. Bentham. — Oeuvres, trad. de Dumont, 3 vol., Bruxelles, 1895, Hauman,
I, p. 65.
3) Lewis Morgan. — Die Urgeseltschaft, trad. de Eichhoff, Stuttgart, 1891,
Dietz, p. 289.