DREPTULUI - Biblioteca Universitatii din Craiova

ECONOMIA SALARIATULUI 173
In Anglia, a contribuit intr'o masura decisiva la ridicarea burgheziei
si a pregatit, in deosebi in. Franta, reusita ei °data cu cea a
Marei revolqiuni; de aceea, de altf el, vicontele d'Avenel poate afirma
ea perioada lui Colbert (1651-1675) a fost una din cele mai
imbelsugate pentru Franta (Op. cit., I, p. 384); precum in Anglia
epoca lui Cromwell e considerata ca -um din cele mai prospere, prosperi
tate a tribuita actului de navigatiune, care a imbogatit burghezia.
De aceia, revolutia a izbucnit datorita numai starii mizerabile a
Varanului francez, i toata opera Legislativei si a Convenciunei s'a
indreptat pentru usurarea si ridicarea satelor. Faptul acesta a facut
pe Lepellier de Saint-Fargeau sa afirme, in planul sau de educatie
nationala, supus Conventiunei, ca feudalitatea e distrusa dar nu
pentru cei dela orase ; caci ei nu pose& nimic in satele liberate 1 ).
Cu toate acestea, lucru curios, aceia can s'au folosit cel mai mult de
pe urma revolirtiei au fost tocmai aceia in vederea carora ea nu s'a
facut. Burghezia s'a folosit de doua on din apasarea si ruina satelor:
1. ca s'a imbogatit din saracirea ion si 2. pentru ca stoarcerea satelor
a provocat si a fault cu putinta revolutia impotriva regelui si a nobililor,
de pe urma careia s'a proclamat egalitatea de drept, in niste
clip° cand burghezia avea imensa superioritate de fapt asupra
celor rasculati, datorita tocmai acelei man i acumulari de bogalii
mohiliare.
Dar ceeace a folosit la inceput burgheziei, i-a devenit pernicios
mai apoi. Industria s'a resimtit foarte bine de incurajarile mercantilismului
protectionist, la inceputurile ei. Imediat insa cc a crescut,
leaganul in care se nascuse a devenit prea mic i prea neincapator,
si atunci abià a inceput sa se vada neajunsurile si greselile sistemului,
si criticile au inceput sa' curga: Timp de un veac — dela 1650 'Ana
la 1750 — fiecare din aplicatiunile speciale ale mercantilismului
devine obiectul unei critice speciale: ba e criticata interzicerea exportului
de moneta — ba regulamentarea imprumuturilor— ba
sunt atacate, cum am vazut la J. Child, corporatiile si politica lor —
ba pro tectia vamala si in deosebi restrictiile aduse comertului de
grane— ba se protesteaza contra protectiei muncii nationale prin
interzicerea emigratiunilor, etc. # (Schatz —Op. cit., p. 31).
1) Jean Jaures. — Histoire Socialite, T. IV (La Convention) Paris, Jules
Bouff, p. 1484.